INTERVIU Chef Marian Lupu: „Încerc să ating perfecţiunea în bucătărie”

Marian Lupu este un norocos. Pe lângă talentul înnăscut pentru arta culinară, la cei 29 de ani este executive-chef la un restaurant business, a învăţat meserie de la Joseph Hadad şi este creator de reţete.

„Lucrez, zi de zi, de dimineaţă până noaptea. Nu ştiu niciodată dacă afară e cald sau e frig.” 

„Simplitatea în bucătărie denotă foarte multă experienţă...“ îmi spune tânărul meu interlocutor. Ne-am întâlnit la Sofa, un local elegant, pe care l-a luat de la stadiul de proiect şi l-a adus printer cele mai bine cotate restaurante din Bucureşti. Zâmbeşte. Mă uimeşte pentru că lucrează în fiecare zi de la ora 10 la 24, mai puţin duminica, şi este tot timpul cu zâmbetul pe buze. „...Altfel nu poţi face lucruri simple şi de calitate“, continuă chef Marian.

Poveste de succes

Discuţia cu Marian începe firesc. Îl rog să-mi spună câte ceva despre debutul lui în meserie. Aflu că a terminat Colegiul Economic Hermes, apoi a intrat în bucătărie şi „am simţit că ăsta e drumul meu. Maria, am curăţat la cartofi că mi se impregnase în palme culoarea lor“, îşi aminteşte Marian. A fost şi este în continuare greu, însă a avut şansa să înveţe meserie de la bucătari extraordinari.

„Am învăţat de la ei să nu fac niciodată rabat de la calitate şi, încerc, să ating perfecţiunea în bucătărie. Astea sunt sfaturile pe care le-am primit de la Joseph Hadad, care-mi este ca un tată. După mine, el este cel mai bun bucătar din România“, îmi spune. Pe Marian l-am descoperit într-o emisiune culinară TV în care a gătit, printre altele, o supă-cremă de gutui. M-a fascinate uşurinţa cu care se mişca prin bucătărie. Comenzile lui erau simple şi clare. Acolo era o echipă bine închegată. „Ei mă susţin în tot ce fac, pentru că sunt ceea ce sunt datorită lor şi numai cu ei fac lucruri importante“.

Nu-l interesează emisiunile de televiziune de gen şi nici celebritatea dobândită astfel. „Pentru mine sunt importanţi clienţii care-mi trec pragul, apoi se întorc, pentru că le-a plăcut mâncarea şi îşi mai aduc cu ei şi prietenii. Mă implic sută la sută în ceea ce fac şi din cauza asta viaţa mea personal este la pământ. Am o iubită, Ramona, care mă înţelege, dar îmi e teamă că va veni timpul şi se va sătura.“

Reţetă de chef

Care este mâncarea lui preferată?

Asta când are timp să mănânce, pentru că el nu găteşte niciodată acasă, ci Ramona. Îi plac tocăniţele de legume, mâncărurile cu pui şi peştele. Gătite foarte simplu. Începe să prepare peşte şi îl văd cum se transformă. Devine foarte sobru şi foarte concentrat. Mi se pare un pictor aplecat deasupra şevaletului. Chiar nu exagerez! Ce iese din mâna lui este artă pură, iar gustul... ce pot să spun... totul este perfect.

„Ce mâncare îmi place cel mai mult? Un peşte fript pe grătar însoţit de un sos făcut din migdale prăjite, măsline fără sâmburi, roşii fără pieliţă şi sâmburi, pătrunjel, puţin usturoi, ulei de măsline şi zeamă de lămâie. Toate se amestecă foarte bine şi sosul se pune  deasupra peştelui.“

TEXT Maria Belu FOTO Sorin Stana