Care este diferenţa între grăsimile bune şi cele rele
Trebuie să ştii că lipidele furnizate de alimente sunt compuse din acizi graşi saturaţi, nesaturaţi sau trans. Acizii graşi saturaţi şi trans intră în compoziţia grăsimilor rele, iar cei nesaturaţi în cea a grăsimilor bune. Grăsimile rele, ajunse în organism, sunt responsabile pentru creşterea nivelului de colesterol şi a trigliceridelor, care, în final, duc la apariţia bolilor cardiovasculare. Grăsimile bune sunt cele care-ţi protejează inima, scad colesterolul şi au grijă de ochii tăi.
De ce avem nevoie de lipide
Grăsimile bune sunt de două tipuri: mononesaturate, cum este uleiul de măsline, şi polinesaturate – uleiul de floarea-soarelui. Binecunoscuţii acizi graşi Omega-3 şi Omega-6 din peşte sau nuci fac parte din categoria grăsimilor polinesaturate. Ei sunt olbigatorii în alimentaţie, întrucât contribuie la reglarea tensiunii arteriale, asigură buna funcţionare a sistemului imunitar, ajută muşchii să se contracte. Organismul are nevoie de grăsimi pentru a absorbi vitaminele solubile, cum sunt A, E şi K. Ideal ar fi ca 20% din alimentele pe care le consumăm zilnic să conţină grăsimi bune
Fără grăsimi hidrogenate
Grăsimile rele pot fi grăsimi saturate sau trans. Cele mai multe dintre grăsimile saturate provin din produsele de origine animală, cum ar fi lactalele grase (untul), brânzeturile şi anumite tipuri de carne (carnea de porc sau de oaie, spre exemplu). Ele se găsesc însă şi în produse vegetale, cum sunt uleiurile de palmier şi de cocos. Grăsimile contraindicate sunt cele trans, care provin din hidrogenarea industrială a uleiurilor vegetale. Produsele de patiserie şi cele de tip fast-food conţin cea mai mare cantitate de lipide hidrogenate.
Bine de ştiut!
Doar 10% din alimentele pe care le consumăm ar trebui să conţină grăsimi rele.
Studii contradictorii
O cercetare americană recente arată că grăsimile saturate nu ar avea efecte nocive în organism, dimpotrivă. Consumul unei linguri de unt pe zi, spre exemplu, ar contribui la scăderea riscului de diabet. Un alt studiu, de data aceasta britanic, arată însă că untul ar creşte cu 8 % riscul bolilor cardiace. Iar o cercetare norvegiană de ultimă oră a ajuns la concluzia că grăsimile saturate stimulează producerea colesterolului bun.
Surse de grăsimi bune
Mononesaturate
Ulei de măsline
Ulei de susan
Avocado
Măsline
Unt de arahide
Polinesaturate
Ulei de porumb
Nuci
Tofu
Seminţe de floarea soarelui
Susan
Peşte gras: macrou, somon, ton
Surse de grăsimi rele
Saturate
Carne de porc sau de oaie
Mezeluri
Carne de pui cu piele
Unt
Îngheţată
Trans
Produse de patiserie
Chipsuri
Margarină
Pop-corn
Alimente prăjite
Caseta specialistului
Dr. Madalina Abagiu, medic rezident medicină internă, Clinica Polisano
Importanţa grăsimilor în alimentaţie este data de cantitatea grăsimilor ingerate, ce nu trebuie să depăşească aproximativ 100 grame/zi. Dacă această cantitate se depăşeşte, pot apărea depuneri de grăsime la nivelul pereţilor interiori ai vaselor de sânge, ducând la apariţia bolilor cardiovasculare. Amestecurile de uleiuri lichide cu grăsimi hidrogenate, pentru obţinerea bazei de grăsimi necesare în producţia de margarină, au avantajul de a introduce în alimentaţie acidul linoleic, indispensabil dezvoltării şi menţinerii funcţiilor vitale.