Cu ce putem înlocui carnea în alimentaţie
Mai este foarte puţin şi începe postul Paştelui, ţinut de creştinii practicanţi, când produsele de origine animală vor fi înlocuite cu alte alimente, din surse vegetale, care să ne asigure necesarul de proteine şi lipide. Mama natură are pentru noi o bogată hrană vie, menită să ne detoxifice şi să ne regenereze.
1) Fasole, mazăre, linte, năut
Nutrimentul cheie pe care îl obţii: proteine
Primul lucru la care se gândesc mulţi când vine vorba de o dietă fără carne este “şi de unde îţi iei proteinele?” Dar de fapt cei care sunt tentaţi să pună o asemenea întrebare sunt cei a căror alimentaţie conţine mai multe proteine decât ar fi necesare. Există destule surse de proteine vegetale, printre care fasolea, lintea, mazărea, nucile şi seminţele, cerealele integrale, tofu. Cu excepţia soia, toate acestea oferă “proteine incomplete ,” deoarece conţin o parte, dar nu toţi aminoacizii esenţiali de care avem nevoie—compuşii care alcătuiesc proteinele. Dacă mănânci o mare varietate de alimente îi poţi obţine pe toţi, dar nu e nevoie de toţi la fiecare masă. Năutul asigură 30% din necesarul zilnic de proteine, iar lintea este săracă în calorii, nu conţine grăsimi şi este şi foarte consistentă.
2) Verdeţuri cu frunze de culoare verde închis
: fier
Fierul este un mineral important care transportă oxigenul de la plămâni către celule—şi totuşi, deficitul de fier este cea mai comună deficienţă din lume! Deşi fierul este cel mai uşor absorbit din alimentele de origine animală, îl poţi obţine şi din vegetale, doar că trebuie să consumi cantităţi mai mari. Fierul se găseşte în plantele cu frunze verzi (precum spanacul, urzicile, ştevia), fasole, şi îl mai poţi obţine şi din cereale. Dacă combini aceste plante surse de fier cu alimente bogate în vitamina C (precum roşiile, citricele şi cartofii) poţi absorbi mai bine fierul.
3) Cereale integrale
: zinc
Zincul este vital pentru creştere şi dezvoltare în toate etapele vieţii şi de asemenea ajută sistemul imunitar (bărbaţii au nevoie de 11 mg/zi, iar femeile de 8 mg/zi). Cerealele integrale conţin circa 1,3 mg, fasolea 1,6 mg, iaurtul 2 mg, seminţele de susan 2 mg.
4) Nuci, alune, seminţe
: grăsimi Omega-3
Dacă nu mănânci fructe de mare, trebuie să faci un efort suplimentar pentru a obţine cele două tipuri de grăsimi omega-3 care au fost îndelung lăudate pentru importanţa lor în dezvoltarea ochilor şi creierului, precum şi în privinţa sănătăţii inimii. Deşi organismul nostru le poate crea din altă grăsime omega-3 fat ce se găseşte în uleiul de rapiţă, soia, seminţe de in, alune, facem cantităţi mici. Pentru a acoperi necesarul, este indicat să apelăm şi la suplimente din alge.
5) Ciuperci
Furnizează o varietate de nutrimente cu doar 15 calorii la cana de ciuperci crude. În plus, conţin o mare cantitate de fibre şi sunt o sursă importantă de vitamine şi minerale cheie. Adesea sunt alese ca substitut vegetarian pentru carne fiindcă sunt o sursă importantă de proteine, conţinând mai mult decât dublul cantităţii de proteine decât alte vegetale. Sunt adesea folosite în diete fiindcă dau senzaţia de saţietate. Sunt bogate în antioxidanţi, la fel ca morcovii, roşiile, ardeii verzi şi roşii, dovleacul, fasolea verde, dovleceii. Antioxidanţii sunt compuşii chimici care elimină radicalii liberi ce otrăvesc celulele, putând să ducă la cancer. Sunt o bună sursă de seleniu, care nu este prezent în cele mai multe fructe şi legume, un antioxidant ce joacă un rol însemnat în reducerea riscului de boli cronice. Ajută la detoxificarea organismului şi în plus, previne inflamaţiile şi scade rata apariţiei tumorilor. S-a arătat că vitamina D din ciuperci inhibă creşterea celulelor canceroase contribuind la reglarea ciclului creşterii celulelor. Dacă punem la soare ciuperci proaspăt tăiate, conţinutul lor de vitamina D creşte semnificativ. Acidul folic din ciuperci joacă un rol important în sinteza şi repararea ADN-ului, astfel împiedicând formarea de celule canceroase din mutaţiile la nivelul ADN-ului.