Magie la început de an: tradiţii şi obiceiuri

31 decembrie 2013   Ponturi în bucătărie

Timpul parcă stă în noaptea de Revelion, după un drum lung de 365 de zile, apoi o ia din loc odată cu începutul noului an. Niciodată nu pare a fi mai arzătoare dorinţa omului de a se pune la adăpost de necunoscut. În satele româneşti, comoara noastră cea mai de preţ, încă se mai practică şi acum aceste ritualuri magice care prezic viitorul.

Ritualuri

Odinioară, de Sfântul Vasile, pentru a vedea dacă recolta de anul viitor urma să fie una bogată, se puneau pe vatră trei tăciuni încinşi, câte unul pentru grâu, porumb şi pentru poame, în general. Dacă unul dintre cărbuni ardea de tot, era semn ca va fi un an bogat. Dacă, dimpotrivă, ardea doar pe jumătate, urma un an sărac. Şi vremea putea fi prognosticată de Sfântul Vasile. Se aşezau într-un loc ferit 12 foi de ceapă, câte una pentru fiecare lună. În mijloc se presăra sare. A doua zi, se controlau foile. Cele umede prevesteau luni ploioase, iar celelalte, luni secetoase. Tot ceapa putea fi folosită şi pentru a prevesti norocul fiecărui membru al familiei. Se proceda la fel, iar a cui foaie de ceapă lăsa apă, acela era deosebit de norocos în acel an.

În Oltenia, fetele nemăritate îşi confecţionează nişte punţi din crenguţe de măr dulce, de care atârnă un inel, un şirag de mărgele, o batistă şi un fir de busuioc. Le ascund undeva în curte, şi a doua zi dacă pe crenguţele de măr găsesc brumă se vor mărita cu un bărbat bogat, iar dacă nu-s brumate alesul va fi sărac.

Colinde, colinde

Sorcova, Pluguşorul, Vasilica sau Umblatul cu ursul sunt colinde care se practică peste tot în România, ele fiind încărcate de urări de bunăstare şi sănătate.

Umblatul cu ursul, obicei specific Moldovei, se practică şi acum. Animalul este întruchipat de unul dintre tinerii satului, care se îmbracă într-o blană de urs şi este condus de un ursar, iar în jurul lor se află un întreg alai de personaje. Ursul dansează în ritmul muzicii, folosindu-se şi de un ciomag. Se leagănă şi izbeşte pământul cu putere, iar ursarul cântă: „Joacă bine, măi Martine/Că-ţi dau pâine cu măsline“, iar la final le adresează gazdelor obişnuitele urări de An Nou.

În Oltenia se merge cu Vasilica, o păpuşă îmbrăcată în mireasă, un colind agrar, în care li se fac gazdelor urări de bunăstare şi de belşug.

În ziua de 1 ianuarie, de Sfântul Vasile, copiii merg cu Sorcova, în special la membrii familiei. În credinţa populară se spune că primul colindător care-ţi intră în casă cu Sorcova trebuie să fie băiat. Astfel, anul care abia a venit va fi bogat.

În ziua de Anul Nou se mănâncă numai carne de porc şi nu de găină. Se porneşte de la ideea că porcul râmă înainte, pe când găina râcâie înapoi. Nu este bine să întorci spatele norocului, ci să te îndrepţi către el.

Prin colindă se înţelege comunicarea cu spaţiul sacru. Este un ritual de cântece şi dansuri în cinstea timpului.

Mai multe