Rodia

Fructele sunt de mărimea unei portocale, au coaja de culoare roşu-roz, care protejează o membrană albă. Lipiţi de această membrană sunt săculeţii mici cu seminţe înconjuraţi de o pastă roşie.

Rodia ocupă un loc central în folclorul şi legendele multor culturi. Unii susţin că rodia ar fi fost fructul ispitei, el ducând la alungarea lui Adam şi a Evei din Grădina Eden. Se spune că în pelegrinările sale, alături de ucenici, Iisus mânca fructe de rodiu, de aceea i se mai spune şi „fructul lui Iisus“.

În China, seminţele de rodie erau îndulcite cu zahăr şi servite cu ocazia nunţilor, iar în momentul în care urma să se consume căsătoria, seminţele erau aruncate pe podeaua dormitorului, pentru ca tinerii să aibă o căsnicie fericită şi rodnică. Femeile berbere foloseau rodiile pentru a prezice numărul urmaşilor, desenând pe pământ un cerc în care aruncau o rodie coaptă. În funcţie de câte seminţe se desprindeau din fruct, atâţia copii urmau să aibă. Profetul Mohammed considera că rodia curăţă spiritul de invidie şi ură şi i-a îndemnat pe cei care-l proslăveau să mănânce cantităţi mari din aceste fructe.