Drojdia, beneficii şi proprietăţi. Câte tipuri de drojdie există şi cum le poţi folosi

Drojdiile sunt microorganisme unicelulare ce aparţin regnului Fungi (ciupercilor). Există mai mult de 1.500 de tulpini identificate de drojdie şi se găsesc, în mod natural, în aer, sol şi plante. Brutarii şi producătorii de bere folosesc drojdia pentru a face pâine şi alcool, de mii de ani.

Chiar dacă principalele tipuri de drojdie se obţin, din punct de vedere tehnic, din aceeaşi specie (Saccharomyces cerevisiae), ele au întrebuinţări diferite. 

Drojdia de panificaţie

Este un agent de dospire care ajută aluatul să crească şi să aibă un miros plăcut după coacere. Drojdia se hrăneşte cu zaharuri pe care ulterior le descompune în dioxid de carbon şi alcool. De altfel, există mai multe tipuri de drojdie de panificaţie şi anume: cea activă, în care se află atât celule de drojdie vii, cât şi inactive; cea instant, mult mai fină decât cea activă şi uscată. Are mai multe celule de drojdie vii şi se poate adăuga direct la ingredientele uscate, fără a se activa iniţial în apă călduţă. Se foloseşte o cantitate mai mică de drojdie instant comparativ cu cea activă uscată, în funcţie de reţete. Cel de-al treilea tip de drojdie este cea proaspătă, în care există doar celule vii. Are o textură solidă, sfărâmicioasă şi este perisabilă, de aceea trebuie păstrată la frigider. Şi drojdia uscată se poate păstra în recipiente etanşe, la congelator, pentru prelungirea duratei de valabilitate. 

Drojdia inactivă (nutritivă)

Acest tip de drojdie se consumă ca produs alimentar şi se găseşte, de obicei, sub formă de fulgi sau pulbere de culoare galbenă în magazine alimentare şi de tip plafar. Pentru a produce drojdie inactivă, celulele acesteia sunt cultivate câteva zile pe un mediu bogat în zahăr, cum ar fi melasa, apoi se usucă la căldură pentru a se dezactiva. Drojdia nutritivă este un aliment sărac în sodiu şi calorii, fără grăsimi, fără zahăr şi fără gluten. În plus conţine antioxidanţi, vitamine din complexul B, proteine şi urme de minerale. Pentru consum, poţi presăra 1-2 linguri de drojdie nutritivă în sosuri, supe sau gustări.  

Drojdia de bere

Este un ingredient uscat şi inactiv, folosit în producţia de bere. Se pot găsi inclusiv suplimente cu drojdie de bere, disponibilă sub formă de pudră, fulgi, capsule sau în stare lichidă. Este o sursă bogată de minerale cum ar fi crom, seleniu, potasiu, fier, zinc, magneziu, de vitamine din complexul B şi de proteine. În scop medicinal, este administrată pe cale orală pentru probleme respiratorii (inclusiv răceală şi gripă), probleme ale tractului digestiv, lipsa poftei de mâncare, sindrom premenstrual (SPM) sau diabet de tip 2. Se adaugă, de obicei, 1-2 linguri per zi la diferite mâncăruri, sucuri, apă sau shakeuri. Cere sfatul medicului, înainte de a consuma drojdie de bere sub orice formă, dacă suferi de boala Crohn, diabet, alergie la drojdie, ai un sistem imunitar slăbit ori dacă eşti gravidă sau alăptezi. 

FOTO Shutterstock