STUDIU Românii îşi exprimă afecţiunea faţă de cei dragi prin mâncare. Cine găteşte mai bine: femeile sau bărbaţii?

"Gătitul cu dragoste" nu e doar un slogan, ci un principiu de viaţă. Românii continuă să preţuiască mult mesele alături de apropiaţi şi îşi exprimă sentimentele faţă de aceştia şi prin intermediul mâncării, potrivit unui studiu recent.

În epoca restaurantelor take-away, a gastronomiei ca hobby şi a ingredientelor exotice la preţuri accesibile, mai este valabilă legenda despre mâncarea cea mai bună din lume, care pentru români e doar acasă? Ce funcţie afectivă mai are masa alături de cei dragi, într-o eră în care ne ducem viaţa mai mult pe internet? Mai au românii nostalgia felurilor de mâncare pregătite de bunica ori de mama? Şi, cel mai important, mai este mâncarea gătită acasă privită ca un semn de afecţiune faţă de cei dragi?

Românii continuă să preţuiască mult mesele alături de apropiaţi, potrivit recentului studiu intitulat „Găteşti pentru cei dragi? Cum pui dragostea în farfurie?”, realizat de Bonduelle prin intermediul compania de cercetare de piaţă iVox. Şi îşi exprimă sentimentele faţă de cei apropiaţi lor şi prin intermediul mâncării. Gătitul cu dragoste nu e doar un slogan, ci un principiu de viaţă pentru familiile românilor.

Dacă aproape o jumătate din respondenţi (44%) îşi exprimă pur şi simplu prin viu grai aprecierea pentru familie sau prieteni, puţin peste o treime (35%) au declarat că îşi demonstrează afecţiunea oferind un cadou, în vreme ce unu din cinci români (19%) găteşte mâncarea preferată a persoanei dragi.

Masa în familie, o regulă pentru majoritatea familiilor, doar o dată pe zi

De asemenea, studiul Bonduelle confirmă rezistenţa în timp a uneia dintre cele mai persistente trăsături comunitare ale românilor, respectiv convivialitatea: masa în familie a rămas liantul intergeneraţional ultim, care aduce alături părinţi, copii şi bunici.

Astfel, majoritatea respondenţilor (53%) spun că iau masa alături de familie sau de cei dragi cel puţin o dată pe zi, respectiv seara. În acelaşi timp, o cincime dintre respondenţi (20%) au declarat că în ultimul an au luat masa cu familia chiar de mai multe ori pe zi. Este posibil ca acesta să fie un efect colateral al muncii la domiciliu, care a forţat adulţii să îşi împartă majoritatea timpului cu copiii, părinţii şi, uneori, cu membri ai familiei extinse.

Mâncarea preparată acasă şi-a păstrat aproape intact şi rolul său afectiv. Atunci când iau masa cu familia, aproape 80% din cei care au răspuns întrebărilor sondajului preferă să mănânce mâncare gătită în casă. Circa 13% dintre respondenţi au declarat că în astfel de ocazii preferă să iasă să mănânce în oraş. Pe de altă parte, proporţia celor care pentru asemenea ocazii comandă mâncare pentru a fi livrată la domiciliu este de doar 8%, astfel că locul meselor pregătite şi consumate în familie pare asigurat şi în viitor.

Cine găteşte cel mai bine: soţia sau soţul?

La întrebarea „cine găteşte cel mai bine din familie?” răspunsurile, în mod previzibil, au indicat persoanele cele mai apropiate de respondenţi: 45% dintre aceştia au spus că mama, iar 43% s-au referit la partenerul de viaţă – categorie care include şi bărbaţii!

Pentru majoritatea românilor, gătitul pentru ocazii alături de familie nu este privit ca o corvoadă, dimpotrivă. Aproape două treimi dintre respondenţi (63%) declară că le face cea mai mare plăcere să gătească pentru familie, fapt care confirmă că luatul mesei împreună rămâne una dintre ocaziile importante din viaţa familiilor din România.

Pizza concurează cu sarmalele

Însă ceea ce priveşte preferinţele culinare şi sursele de informare, se înregistrează câteva surprize: deşi circa patru din zece respondenţi au declarat că reţeta lor cea mai apreciată o au de la mama, cei care au găsit-o pe internet reprezintă o proporţie apropiată – 30%. O combinaţie de factori – disponibilitatea ingredientelor, accesul facil la informaţii culinare pe internet, cunoaşterea unei limbi străine şi, probabil, călătoriile în afara graniţelor – au transformat deja tabloul preferinţelor gastronomice ale românilor. De altfel, internetul este principala sursă de informare despre reţete (46%), urmat de membrii familiei (27%), bloguri şi reţete video (13%).

Aceeaşi tendinţă de internaţionalizare a gusturilor culinare se înregistrează în cazul felurilor de mâncare preferate: o majoritate clară a respondenţilor gătesc cel mai des preparate tradiţional româneşti (74%), însă cei care preferă bucătăria italiană reprezintă aproape 9% din total, în vreme ce nicio altă cultură gastronomică străină, europeană sau de pe alt continent, nu este reprezentată cu mai mult de 2%. Cel mai probabil, acest fenomen se explică prin apropierea culturală dintre România şi Italia, turismul şi contactele dintre românii de aici şi cei din diaspora care trăiesc în Peninsulă.

Prânzul este masa la care peste jumătate dintre respondenţi (54,51%) consumă cel mai des legume, iar 26,64% mănâncă mai multe legume la cină decât la alte mese.

Studiul Bonduelle relevă că şase din zece români îşi arată aprecierea pentru o mâncare gustoasă mulţumindu-i direct persoanei care a pregătit-o, 23% mănâncă tot din farfurie, iar 10% mai cer o porţie. De partea cealaltă, aşteptările gazdei de la oaspete, drept semn de mulţumire, sunt ca acesta să mănânce tot (11%), să spună cât de mult i-a plăcut mâncarea (42%), să mănânce tot şi de asemenea să spună cât de mult i-a plăcut (35%). Cu alte cuvinte, în cel puţin trei cazuri din zece gazda se aşteaptă ca oaspeţii să golească farfuria.

Studiul a fost realizat online, în luna mai, pe un eşantion de 2.042 de persoane, reprezentativ pentru populaţia utilizatorilor de internet din România cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban.

FOTO Shutterstock