Pus la punct de medicul francez Michel Montignac, regimul te învaţă să combini în mod adecvat alimentele atât pentru a slabi sănătos cât şi pentru a menţine rezultatele obţinute o perioada îndelungată. "Dietă Montignac este aşa-numită dietă disociată, bazată pe principiul neasocierii, la aceeaşi masă, a glucidelor cu lipidele sau cu proteinele animale", ne spune dr. Mihaela Gologan, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul Centrului Medical Unirea.

 "Dieta interzice alimentele cu indice glicemic crescut: zahărul şi produsele zaharoase, cartofii, pâinea albă, orezul şi paştele rafinate, precum şi fructele dulci; că surse de lipide, sunt preferate cele mononesaturate (ulei de măsline) sau polinesaturate (acizi omega 3 din peste şi fructe de mare)" , adaugă specialistul.

Metoda Montignac şi conceptul de indice glicemic Michel Montignac clasifică alimentele în funcţie de indicele lor glicemic (IG). Acesta măsoară capacitatea unor glucide de a creşte nivelul glicemiei. Cercetătorul american Jenkins a fost cel care a pus la punct scară indicilor glicemici.

Pentru a o constitui, el a dat în mod arbitrar glucozei valoarea 100. Această valoare corespunde absorbţiei intestinale a glucozei consumate în proporţie de 100%.

Există mai multe clasificări ale indicilor glicemici. Montignac îi împarte în trei categorii: 

IG scăzut , mai mic sau egal cu 35

IG mediu , cuprins între 35 şi 50

IG ridicat , mai mare de 50.

Alimentele sub supraveghere în Faza I

Zahărul


Zahărul este considerat de Michel Montignac un aliment periculos, care nu ar mai trebui să fie considerat indispensabil. Ei bine, Montignac ne explică că "Zahărul este dispensabil!". Glucoză va fi obţinută de organism din rezervele de grăsime (deci veţi scădea în greutate). Că produse care să substituiasca zahărul în alimentaţie, Montignac ne invită să folosim un îndulcitor sintetic. El ne sfătuieşte să evităm poliolii care nu au nici o valoare nutritivă, zaharină şi ciclamatul şi pledează în schimb pentru folosirea aspartamului.

Pâinea

Pâinea obişnuite este fabricată din făînă rafinată şi lipsită de ceea ce este necesar unui metabolism normal, neaducand decât energie sub formă de glucoză. Pâinea este răspunzătoare şi pentru mici tulburări digestive, fiind cu cât mai albă cu atât mai lipsită de substanţe nutritive. Pâinea integrală este acceptată de Montignac deoarece conţine fibre şi îngraşă mai puţîn. Ea va fi totuşi în faza I a dietei suprimată de la masă, putând fi consumată dimineaţă, la micul dejun.
Cartoful, fasolea uscată, orezul, porumbul şi pastele

La capitolul făinoase, Montignac este categoric în faza I a dietei. Sunt total interzise. De asemenea, este indicat să fie redus şi consumul de mazăre, linte şi năut.

Fructele

Michel Montignac ne sfătuieşte pentru a nu suferi apoi de tulburări digestive să nu combinam fructele nici cu glucide, nici cu lipide. Fructele trebuie mâncate singure cu cel puţîn jumătate de ora înainte de masă şi cu cel puţîn două ore după o masă.

Alcoolul

Michel Montignac este categoric şi în această privinţa. Alcoolul îngraşă şi prin urmare va fi eliminat din alimentaţie în faza I. În rest, în faza a ÎI-a, se va putea consumă vin, dar băuturilor digestive şi berii trebuie să le pui cruce.

Cafeaua

Montignac recomandă cafeaua decofeinizată şi interzice consumul de cafea în timpul dietei. Cofeină este interzisă deoarece stimulează pancreasul, generând o secreţie de insulină şi deci producând hipoglicemie.

Cum punem în aplicare a Faza I

Micul dejun 
Michel Montignac ne propune două variante de mic dejun, mic dejun lipidic şi mic dejun glucidic.

Micul dejun glucidic

Acest mic dejun constă în glucide bune şi este caracterizat de absenţa oricărui lipid. Acesta este micul dejun recomandat, pentru a capătă energie pentru întreagă zi.

Un mic dejun glucidic cuprinde:

• un fruct (mâncat cu 30 minute înainte de restul mesei)
• cereale complete (integrale, nerafinate)
• pâine neagră sau integrală
• brânză de vaci cu 0% grăsime
• cafea fără cofeină sau ceai slab
• lapte cu 0% grăsime
• îndulcitor sintetic

Micul dejun lipidic

Acest mic dejun constă în proteine şi lipide şi este recomandabil atunci când sunteţi plecaţi de acasă, fiind mai uşor de procurat. Micul dejun proteino-lipidic este compus din:

• ouă
• şuncă, cârnaţi sau jambon
• brânză
• cafea fără cofeină sau ceai slab
• smântână
Prânzul 
Prânzul va fi întotdeauna de natură proteino-lipidica. Prânzul poate fi compus din:
• crudităţi şi legume permise
• brânză
• peste
• carne

Cină 
Michel Montignac ne propune două variante de cină, cină proteino-lipidica şi cină pe baza de glucide bune.

Cină glucidică

Acest tip de cină constă în glucide bune şi este caracterizată de absenţa oricărei lipide. O cină glucidica cuprinde:
• un fruct (mâncat cu 30 minute înainte de restul mesei)

• supă de legume (integrale, nerafinate)
• orez integral, neprelucrat, cu sos tomat
• salată, crudităţi, legume
• brânză de vaci cu 0% grăsime
Cină proteino-lipidca

Acest tip de cină va fi perfect asemănătoare cu prânzul, fiind compusă din proteine şi lipide, fără să conţină glucide. Cină proteino-lipidica este compusă din:

• ouă
• şuncă, cârnaţi sau jambon
• brânză
• cafea fără cofeină sau ceai slab
• smântână

Loading...