Reţete de acum 100 de ani cu ciuperci de pădure. Câte feluri de mâncare ştiau să pregătească românii cu hribi şi cu râşcovi

646x404 jpeg

Pentru sătenii din nordul Moldovei, ciupercile (bureţii) erau ingrediente de bază pentru tot felul de mâncăruri, gătite mai ales în zilele de post.

La început de secol XX, bucătăria ţăranilor din satele româneşti valorifica la maximum bogăţia produselor naturale. Uleiul era mai rar folosit în prepararea bucatelor, asta şi pentru că se găsea mai greu şi era scump, iar mâncărurile se preparau preponderent prin fierbere sau direct în foc.

Într-un articol din 1903, publicat în „Şezătoarea. Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare”, intitulat „Bucătăria ţăranului”, sunt descrise modurile de preparare ale diferitelor feluri de mâncare ale sătenilor din zona de Nord a Moldovei. Învăţătorul M. Lupescu din Broşteni, autorul prezentării, acordă între altele o atenţie sporită felurilor de mâncare pregătite de sătenii din această parte de ţară din ciupercile de pădure, bureţii, cum sunt cunoscuţi în cultura populară a zonei.

„Bureţii îi întîlneşte săteanul în multe locuri: prin fîneţe, prin păduri, poene, etc.; cu ei – cei buni de mîncat – se hrăneşte dese ori şi vara şi iarna. Vara îi culege şi îi ferbe iar pentru iarnă îi usucă şi îi păstrează la loc uscat. Se usucă pentru iarnă ori ce soiu de bureţi: pînişoare, vineţele, porumbele, ciobănaşi, bureţi graşi, hribi, chitărci, ş.a”, rezumă autorul articolului utilitatea acestor produse naturale.

Tehnici de verificare a ciupercilor comestibile

În acele vremuri, deosebirea între ciupercile de pădure comestibile şi cele otrăvitoare se făcea prin tehnici simple:

„Bureţii buni se cunosc de pe aceea că dacă îi rupem nu se învineţeşte carnea lor şi au un miros plăcut; cei răi şi otrăvitori au un miros greu şi dacă îi rupem se fac negri ori vineţi”.

„Bureţii buni se cunosc de pe aceea că dacă îi rupem nu se învineţeşte carnea lor şi au un miros plăcut; cei răi şi otrăvitori au un miros greu şi dacă îi rupem se fac negri ori vineţi”.

Lista soiurilor de bureţi buni de consum din acea perioadă era impresionantă, autorul exemplificând cu cele cunoscute de sătenii din judeţul Suceava: ciupercile, ciobănaşii, vineţelele, hulughiţele, pânişoarele, roşioarele, bureţii păstrăvi de pe fag (paltin, plop), bureţii de cioate de prun (fag, măr, păr), nicoreţii, chitărcile, bureţii graşi, bureţii iuţi, bureţii băloşi, bureţii porceşti, pupchii, hribii, râşcovii, râşcoviţele, drelele şi zbârciogii.

În acelaşi timp, lista ciupercilor necomestibile era mult mai scurtă: „Popenchii, bureţii de gunoae, buretele puturos ş.a. sunt otrăvicioşi”.

Citeşte mai mult pe adevarul.ro



Recente

img 1 jpeg
cuptor cu microunde shutterstock 1060457837 jpg
ulei de masline shutterstock 403638466 jpg
pulled pork shutterstock 1673261689 jpg
chiftele de rosii tomatokeftedes shutterstock 2103366965 jpg
image png
image png
3 banane jpg jpeg
fructe de mare jpg
cum alegi carnea jpg
suberek cu carne shutterstock 572050978 jpg
Clătite Qatayef  shutterstock 288837386 (1) jpg
conopida reteta vegana shutterstock 1503266795 jpg
cassoulet rață fasole shutterstock 341364947 jpg
involtini rulouri carne shutterstock 1788453905 jpg
ciocolata shutterstock 1375236380 jpg
pui kiev shutterstock 2034594404 jpg
cozonac visine shutterstock 2019888323 jpg
kugel budinca de cartofi  shutterstock 2018235002 jpg
castraveti covasiti shutterstock 2037878684 jpg