Margarina, sub lupă
Spre deosebire de unt, produs din grăsimi animale, margarina conţine grăsimi vegetale, precum ulei de palmier, de rapiţă, de floarea-soarelui. S-ar putea crede că este mai sănătoasă decâtuntul, dar nutriţioniştii atrag atenţia asupra conţinutului ridicat de grăsimi trans şi recomandă un consum moderat de margarină.
Margarinele conţin apă, diverse „cantităţi de lipide şi, uneori, suplimente de vitamine (A şi D), lecitină, acizi graşi Omega-3, coloranţi, arome şi posibil lapte praf, în funcţie de reţetă“, spune prof.dr. Nicolae Hâncu, în volumul „Abecedar de Nutriţie“. Toate reţetele pornesc de la cea iniţială, inventată de chimistul francez H.Mège Mouriès, în 1869, care a amestecat grăsimi animale cu uleiuri vegetale. În timp, procesul de fabricaţie al margarinei s-a modificat, astfel că a început să fie produsă doar din uleiuri vegetale.
Conform normelor acceptate de UE, margarina este o emulsie de grăsimi (de origine vegetală şi animală) în apa, cu un conţinut de cel puţin 80% grăsimi, dar maxim 90%, care rămâne solidă la 20 de grade Celsius şi este potrivită pentru a fi întinsă (pe o suprafaţă, cum este pâinea).
