Recunoscute pentru savoarea lor, dar şi pentru proprietăţile depurative, uşor astringente şi laxative, fructele nu sunt totuşi cele mai valoroase părţi ale murului. Cele mai multe calităţi terapeutice le au frunzele plantei, foarte apreciate în fitoterapie.

„Frunzele au proprietăţi dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonal şi antihemoragice, de aceea sunt considerate ca având calităţi tămăduitoare mai mari decât ale fructelor. Pot fi folosite atât în uz intern, pentru combaterea colicilor, în boală diareică, în infecţiile urinare, în inflamaţii ale cavităţii orale şi ale faringelui, împotriva bronşitei, diareei, a bolilor de rinichi, enterocolitelor, afecţiunilor pulmonare, dar şi în uz extern, în tulburări minore de insuficientă venoasă (gambe dureroase) şi în hemoroizi.
 Infuzii simple şi combinate
Infuzia este cea mai la îndemână formă de utilizare a frunzelor de mur. Nu există o reţetă universală, pentru că se se prepară diferit, în funcţie de afecţiunea ce urmează a fi tratată.
„Pentru tratarea gingivitelor şi stomatitelor, se prepară o infuzie din două linguri de frunze la 250 ml cană cu apă. Se utilizează sub formă de gargară. Pentru ciclu menstrual prelungit ori cu sângerări abundente, se prepară o infuzie combinată. Folosim o linguriţă de frunze şi una de fructe uscate. Se opăresc cu o cană de apă fierbinte şi se lasă la infuzat 20 de minute. Se consumă cald, cu miere, câte trei-patru căni pe zi. Pentru tratarea leucoreei putem prepara următoarea reţetă de infuzie. Într-o cană, peste o lingură de frunze de mur se se adaugă 200 ml de apă clocotită, după care se lasă la răcit. Se fac spălături cu irigatorul, de două ori pe zi, vreme de o săptămână, după care se întrerupe tratamentul o perioadă de cinci zile, cu precizarea că poate fi reluat”, explică specialistul în fitoterapie.

Loading...