Cum a apărut untul şi care este diferenţa dintre cel sărat şi nesărat

Nelipsit din alimentaţia noastră, untul poate fi folosit în nenumărate preparate, de la prăjituri sofisticate, până la simpla degustare pe pâine. Te-ai gândit însă vreodată care este difetenţa dintre variantă lui sărată şi cea nesărată? Iată ce trebuie să ştii.

Când a apărut

În cantităţi moderate, untul aduce un aport de vitamine şi minerale organismului şi te ajută să dai savoare preparatelor. Obţinut pentru prima dată acum aproximativ 4000 de ani în Orientul Mijlociu, a fost descoperit în mod accidental în urma procesului în care laptele era păstrat în burdufuri din piele de capră, care erau legate şi atârnate. Din cauza mişcării lor repetate, se forma untul. Pentru a produce 1 kilogram de unt ai nevoie de 20 de litri de lapte. Conţine acelaşi număr de calorii ca şi margarina, însă untul are un conţinut bogat de vitamina A şi E, în timp ce margarina este foarte slabă din punt de vedere nutriţional.

Tipuri de unt

Untul clasic, şi cel mai des folosit, conţine în jur de 80% grăsimi, restul fiind alcătuit din apă. Untul clarificat are în compoziţie un număr mai mare de lipide, ceea ce îl face potrivit şi pentru prăjit. Uleiul de unt este de fapt un unt deshidratat, din care a fost eliminată apa şi se foloseşte în special la prepararea îngheţatelor. Untul vegetal este supus unor procedee chimice care duc la formarea grăsimilor vegetale.

Untul sărat şi untul nesărat

Untul nesărat este un unt mai proaspăt, deoarece sarea are proprietăţi de conservare a alimentelor şi este folosit cel mai des la prăjituri, pentru a le oferi consistenţa potrivită. Sarea face ca untul să se păstreze mai mult timp, oferindu-i, totodată, şi un gust specific. Dacă vrei să controlezi consumul de sare din alimentaţie, atunci varianta nesărată este cea mai potrivită. Ambele tipuri de unt au acelaşi conţinut caloric.

Sursa foto pixabay.com