Gustul verii începe cu o capsuna

Există un moment în fiecare an în care vara se anunță nu printr-un calendar, ci prin gust. Căpșuna nu este doar un fruct, este o stare de spirit, un ingredient care transformă orice preparat în ceva delicios.

Căpșuna este fructul copilăriei și al romantismului, al meselor de duminică și al sticlelor de șampanie deschise la apus. Din punct de vedere botanic, ea

este un pseudofruct – ceea ce noi numim „fruct“ este, de fapt, receptacolul floral mărit. Micile puncte galbene de pe suprafața ei sunt fructele reale, numite achene. Numele provine din latină: fragaria, numele genului botanic, provine din fragrans – „parfumat“. Soiul modern însă este american. Căpșuna pe care o cunoaștem astăzi (fragaria × ananassa) este un hibrid creat în secolul al XVIII-lea în Bretania, Franța, dintr-o încrucișare între o specie din America de Nord și una din America de Sud. România este printre producătorii importanți din Europa de Est.

Căpșuna este și un superaliment: o porție de 150 g conține mai multă vitamina C decât o portocală. Sunt bogate în antioxidanți, acid folic și mangan, au un indice glicemic scăzut și numai 50 de calorii per porție.

Alege fructele cu caliciul verde și proaspăt, uniform colorate, fără zone albe sau verzui. Parfumul trebuie simțit de la distanță – dacă nu miroase, nu va surprinde nici la gust. Căpșunile nu iubesc frigiderul, dacă le consumi în 24 de ore, lasă-le la temperatura camerei, gustul va fi mai bun. Ele trebuie spălate întotdeauna înainte de consum, niciodată înainte de depozitare și niciodată sub jet puternic – le bagi în apă rece câteva secunde, le scurgi ușor și le usuci. Caliciul se îndepărtează după spălare, nu înainte – altfel absorb prea multă apă.

TRUC ÎN BUCĂTĂRIE

Câteva picături de oțet balsamic peste căpșunile tăiate, cu un vârf de piper negru și zahăr brun, lăsate timp de 20 de minute să se întrepătrundă, transformă un desert simplu în ceva memorabil. Aciditatea intensifică parfumul și conferă complexitate.

INSPIRAȚIE ȘI SAVOARE

Căpșunile pot fi folosite nu doar în deserturi. Încearcă-le într-o salată cu rucola, parmezan și vinegretă cu miere. Sau într-un gazpacho rece cu roșii și busuioc – o combinație surprinzătoare și răcoritoare. Ca topping pentru burrata, cu puțin ulei de măsline extravirgin sau clasic și irezistibil: pe un strat gros de mascarpone, cu frunze de mentă și un strop de rom.