Ce trebuie să faci pentru a nu se înmuia varza murată! Cele mai bune sfaturi

Tradiţionala varză murată este una dintre delicatesele pregătite toamna de gospodine şi poate fi folosită pentru o mulţime de preparate, de la sarmale, la diverse salate. Află cele mai bune ponturi pentru ca gustul ei să iasă desavârşit.

Cum pregăteşti varza

Când o alegi, trebuie să ţii cont ca varza să fie bine coaptă, albă şi cu foi subţiri. Căpăţânile trebuie să fie îndesate, pline, iar frunzele ferme, neatacate de insecte. Saramura se pregăteşte pe cântar, la fiecare 10 litri de apă se adaugă câte 500 g de sare grunjoasă, specială pentru murături. Fiecare varză se taie drept de la cotor, apoi se scobesc înauntru, unde se adaugă sare. Trebuie să fie aşezate în butoi numai cu cotorul în sus. Tradiţia spune că se pune la murat după ce cade bruma, între Sfântul Dumitru şi Sfântul Andrei. Pentru iarnă, varza se pune la murat în octombrie, de Sfântul Dumitru, pentru a fi gata atunci când se intră în Postul Crăciunului.

Ce butoi este mai bun

Pentru un gust desăvârşit, butoiul în care se pune varza la murat trebuie să fie din stejar. De asemenea, este indicat să aibă fixată o cană de metal sau lemn, prevăzută cu un robinet. Butoiul se opăreşte şi se lasă o zi cu apă şi 1 kg de var nestins în el, pentru a se curăţa de impurităţi. Se spală apoi iar, în câteva ape clocotite. Pe fundul butoiului se presară un strat de sare, cimbru, mărar, boabe de porumb şi câteva felii de gutui.

Varza murată bogată în vitamine

Săracă în calorii şi bogată în vitamine şi minerale, varza murată are un conţinut mare de vitamina C, acoperind un sfert din necesarul zilnic al unui adult. Nutriţioniştii recomandă consumul de murături seara, pentru că potlesc apetitul. Pentru a preveni retenţia de apă în organism, acestea pot fi spălate sub un jet de apă rece, pentru a îndepărta excesul de sare. Nu sunt indicate persoanelor cardiace, bolnavilor de diabet sau celor care se confruntă cu probleme gastrice!

 TRUC

Dacă se formează urme de mucegai deasupra verzei, înseamnă ori că este prea cald în încăperea în care este ţinută sau că aceasta nu a fost acoperită în totalitate cu apă. Se îndepărtează mucegaiul şi se remediază problema, apoi se lasă ca fermentaţia să îşi urmeze cursul firesc.

Reţetă

Verzele se aleg după subţirimea foilor, care, totodată, trebuie să nu fie cu mult mai mari de-o palmă.

Apoi trebuie spălate şi scobite de cotor, iar în loc se pune o lingură de sare. Apoi se aşează verzele în butoi: un rând de verze, un rând de sare grunjoasă.

În unele părţi ale Banatului, printre verze se mai pun şi foi gata tocate, numai bune de călit la iarnă.

După ce este umplut butoiul, se adaugă hrean, beţe de mărar uscat, foi de dafin, o gutuie sau boabe de porumb, care colorează zeamă, piper şi cimbru.

După ce este încheiată operaţiunea de punere a bunătăţilor în butoi, se acoperă şi se lasă 3 zile fără apă, „că să se aşeze”.

După aceea, se toarnă apa proaspătă şi se pitroceşte o data la 3 zile până se acreşte, adică se suflă aer în butoi cu ajutorul unei ţevi sau al unui furtun.  Pentru ca verzele să fie mereu scufundate în saramură, deasupra se aşază nişte teascuri, peste care se pune o piatră.

În funcţie de locul în care este aşezat butoiul în gospodărie, mai cald sau mai rece, varza murată  ajunge la savoarea deplină în aproximativ o lună.