Ana Maria Consulea, la 24 de ani, este artizanul „cofeturilor“ de la zahanaua Zexe din Bucureşti. Şi nu se putea altfel pentru că este fiica lui Alexandru Consulea, patronul singurului restaurant-zahana şi iniţiatorul Asociaţiei Zexe – grup de iniţiativă al restaurării bucătăriei româneşti. Ana are diplomă de CAP Patissier, obţinută în Franţa la CFA Pays de Montbeliard.

Ana Maria este deja un nume printre cofetarii români. Prima ei prăjitură a fost un salam de biscuiţi pe care i l-a preparat fratelui ei. „El mi-a spus că e bun!“

A terminat Facultatea de turism şi, în timpul ultimului an, tatăl ei i-a zis să facă ce-i place, şi pentru că-i plăceau prăjiturile a plecat în Franţa, la celebra şcoală de cofetari şi patiseri CFA Pays de Montbeliard. Timp de 9 luni a studiat cu Eric Vergne, a făcut practică la Maison Vergne, iar cursurile lea absolvit cu cea mai mare notă la practică obţinută în anul respectiv, în zona
Franche-Compte: 16,5 din 20 de puncte. Profesorul ei, Eric Vergne, luase aceeaşi notă la practică cu 20 de ani în urmă.

Gusturi rafinate

„Fac ceea ce-mi place şi nimic nu e o povară pentru mine!“, îşi începe Ana povestea. Este o tânără frumoasă şi talentată, care zâmbeşte tot timpul. Este fericită şi vorbeşte cu atâta pasiune despre prăjiturile ei că mă fascinează.

„Am pus în practică aici ceea ce am învăţat la şcoală, în Franţa. Acolo erau foarte riguroşi, nu era permisă nicio abatere. Programul începea la ora 6 dimineaţa, pregăteam comenzile până la 8, când se deschidea magazinul, iar programul nostru se termina la ora 16.“

S-a întors în ţară cu dorinţa să schimbe gusturile românilor în materie de prăjituri. Şi a reuşit! Dovadă stau comenzile pe care le livrează zilnic. Şi ca o paranteză! Dacă guşti o prăjitură de-a Anei, cu siguranţă nu vei mai cumpăra niciodată prăjituri din altă parte.

„Maria, toate prăjiturile de aici le‑am adaptat! Am fost surprinsă să văd cât de apreciată e tarta cu lămâie. Blatul conţine făină, unt şi zahăr, pentru că trebuie să fie puţin dulce în contrast cu crema, care este acrişoară. Şi pentru un plus de crocant fac o bezea din albuş, peste care pun o cantitate dublă de zahăr pudră. Ornez tarta cu poşul şi o dau la cuptor puţin, la un timp mare de coacere, să se caramelizeze bezeaua.“

Prăjituri cu istorie

Prajitura Prăjitura „Carmen Sylva”

„Ador să lucrez cu ciocolata Valrhona, a cărei denumire vine de la Valea Rhonului, unde se află sediul central. O folosesc la creme, mousse-uri, la glasat şi la decoruri. Sper să ajung să‑mi fac singură comenzile şi să nu mai apelez la intermediari. Ea conţine mai mult unt de cacao, se lucrează foarte uşor şi nu mai vorbesc de gust…“, mai spune Ana.

La sugestia tatălui ei, a recreat prăjiturile Take Ionescu şi Carmen Sylva. „Iubesc să prepar prăjitura Carmen Sylva. La origine era tort, iar eu am creat prăjitura, dându-i astfel o interpretare personală. Am schimbat crema de cafea şi am făcut-o mult mai uşoară, mai aerată, i-am scos crema de unt în care era îmbrăcată şi i‑am pus un «brâu» de migdale cu unt, ouă şi zahăr. Bordura aceasta, cu model naţional de ie românească, este tuşa mea.“

Prajitura 2

Prăjitura „Take Ionescu”

Acum încearcă se recreeze prăjiturile Joffre şi Regina Maria. Ce-şi doreşte Ana Maria cel mai mult? „Un magazin de dulciuri în care oamenii să descopere gusturile adevărate şi să mănânce dulciuri de calitate“.

Tortul Carmen Sylva cu ciocolată a fost creat, în bucătăriile Casei Regale, la cererea regelui Carol I, la aniversarea de 50 de ani a reginei Elisabeta. Prăjitura Take Ionescu a fost creată pentru un catering, făcut în 1908, cu ocazia înfiinţării Partidului Conservator Democrat, condus de Take Ionescu.

TEXT: Maria Belu
FOTO: Sorin Stana

Loading...