Floriile – Calea către Lumină, datini şi obiceiuri
În Duminica Floriilor este prăznuită strălucita sărbătoare a intrării Domnului în Ierusalim, înainte cu o săptămână de Învierea Sa. Sărbătoarea este numită astfel de la florile sau ramurile de finic şi de măslin pe care le ţineau evreii în mâini când L-au întâmpinat pe Iisus la intrarea Sa în Ierusalim. Sărbătoarea Floriilor este considerată un "preludiu" al Patimilor, dar şi poarta spre Înviere.
Primirea triumfală a Mântuitorului a fost una dintre manifestările de recunoştinţă din partea celor care au crezut în el. Floriile sunt socotite a fi unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti, cu dată schimbătoare în cursul anului bisericesc.
În această zi toţi credincioşii care se bucură de însemnătatea Praznicului, merg la biserică, apoi se întorc acasă cu crenguţe de salcie binecuvântate, care reprezintă semnul biruinţei vieţii împotriva morţii. De asemenea, se spune despre ele că alungă durerile de spate şi aduc bunăstare.
Datini şi obiceiuri
În vechime, atât în Bizanţ, cât şi la curţile domneşti din Ţările Române, Sărbătoarea Floriilor se prăznuia cu multă solemnitate. Luau parte la ea domnitorii împreună cu demnitarii, cărora li se împărţeau făclii aprinse ca şi la Paşte.
Începând cu seara Duminicii Floriilor se intră în săptămăna plină de evenimente înfricoşătoare, petrecute în urmă cu mai bine de două mii de ani. În ziua de luni, Iisus a curăţit pentru a doua oară casa Tatălui Său, marţi a căutat smochine într-un pom fără roade, miercuri a stat de vorbă cu fariseii şi cărturarii, prevestind dărâmarea Ierusalimului, joi a plâns cu lacrimi de sânge în Grădina Ghetsimani, iar apoi a fost arestat.
Vineri a fost judecat, răstignit pe cruce şi pus în mormânt, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică, prin urarea "Hristos a Înviat", credincioşii se bucură cu toţii de Lumina pe care o primesc de la Mântuitor, pentru că Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa cum renaşte natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii.
În ziua de Florii este dezlegare la peşte. În tradiţia populară în această zi se plămădesc pâini aurii pentru fiecare membru al familiei cu care se stă la masă. Obiceiul cere ca mărimea pâinilor să varieze în funcţie de cinstea de care se bucură fiecare membru al familiei, iar casa şi masa se împodobesc cu ramuri verzi de salcie sfinţită.