Clătite. Reţeta originală cu care nu ai cum să dai greş

2 captura de ecran din 2019 05 06 la 17 19 51 png png

Din timpul Imperiului Austro-Ungar datează o poveste a unei reţete atipice de clatite. Fâşii rupte din clătite caramelizate, amestecate apoi cu gem şi alune de pădure. Acestea au fost preparate pentru prima oară pentru Francisc Iosif I. Soţia sa, Elisabeta a Bavariei, preocupată fiind de aspectul ei fizic, a dat ordin bucătarilor să îi aducă doar deserturi uşoare. La vederea acestor clătite, a refuzat să le guste, soţul acesteia mâncând atât porţia sa, cât şi porţia soţiei. Denumirea grecească a clătitei s-ar traduce „tigăiţă“, aceştia spunându-i „tagenias“ care desemnează tigaia de prăjit. Sărbătoarea clătitelor Există chiar şi o zi specială dedicată clătitelor, care se sărbătoreşte de către gurmanzii pe 12 februarie. Clătitele scoţiene se diferenţiază de preparatul englez, ele fiind cunoscute sub forma unor biscuiţi dulci. Gustoase şi extrem de apreciate sunt şi clătitele specifice Noii Zeelande care sunt servite cu smântână şi dulceaţă. Clătitele în forma lor de azi sunt originare din nordul Franţei, mai precis din Bretania, provincie unde se îmbină armonios tradiţionalul şi exoticul. Indiferent cum le preferi, pufoase, sau din contră, mai subţiri, umplute cu ciocolată sau diverse gemuri, clătitele sunt pur şi simplu delicioase. Astăzi îţi propunem reţeta clasică de clătite cu care nu vei da greş niciodată, rămâne doar să le umpli după preferinţe.

Ingrediente pentru reţeta originală de clătite:

3 ouă potrivite 300 g făină 300 g lapte 300 ml apă minerală 3 linguri unt topit 1 praf de sare 1-2 linguri zahăr vanilat 1 esenţă vanilie Coaja la 1 lămâie 50 ml ulei

Mod de preparare reţeta originală de clătite:

Pentru început, trebuie să ştii că dacă nu ai o tigaie de bună calitagt, din teflon, îţi va fi destul de greu să faci clătitele. Ai nevoie  o tigaie non stick, de care să nu se lipească aluatul. Ia un castron mare şi bate ouăle cu sarea. Adaugă alternativ lapte şi făina. Amestecă aluatul cu telul, ca să nu se formeze cocoloaşe.

Pune esenţa de vanilie şi zahărul vanilat. Adaugă şi untul topit, având grijă să amesteci continuu. Dacă ţi se pare prea gros, mai adaugă lapte sau apă minerală, iar dacă aluatul este mult prea lichid, îngroaşă-l cu puţină făină.

Încinge o tigaie şi cu un polonic toarnă compoziţia în tigaia unsă cu puţin ulei. Ai grijă ca aluatul să acopere toată suprafaţa tigăii şi lasă clătita să se coacă bine, pentru că altfel nu o vei putea desprinde de pe fundul tigăii.

Când observi că s-a copt pe o parte, e timpul să întorci clătita. Poţi folosi o spatulă sau te poţi folosi doar de coada tigăii, dacă ai experienţă, aruncând clătita în sus astfel încât să cadă cu partea necoaptă înapoi în tigaie.

La final, pudrează-le cu zahăr sau umple-le cu gem, dulceaţă sau cremă de ciocolată şi rulează-le.

Poftă bună!