Considerată cea de-a treia băutură la nivel mondial, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari, berea nu este doar soluţia ideală care potoleşte setea pe timpul verii, ci şi o sursă de sănătate la pahar.

Orzul, hameiul, apa şi drojdia sunt cele patru ingrediente naturale care, combinate, se transformă în berea savuroasă cu care ne delectăm mai ales vara când temperaturile sunt tot mai ridicate. Primele dovezi ale existenţei berii datează de aproximativ 6.000 de ani, şi provin din vechea Mesopotamie. Deşi nu există scrieri care să descrie cu exactitate procesul prin care s-a fabricat băutura, se pare că o bucată de pâine umedă a fermentat, rezultând o pastă. Mai târziu, pâinea era prăjită, cufundată în apă, formându-se astfel un terci din care se obţinea băutura cu gust uşor amărui.

Berea nefiltrată

Tot mai des consumată în ultima perioadă în ţara noastră, berea nefiltrată este practic cea obţinută la prima mână, fără ca ea să treacă prin tot procesul din care rezultă berea blondă pe care o găsim în comerţ.

Spre deosebire de sortimentul de bere blondă, cea nefiltrată are un gust mult mai aromat din cauza drojdiei şi a malţului, ingrediente care se păstrează în cantităţi tot mai mici în urma prelucrării prin care se obţine berea obişnuită.

Asemenea gustului, culoarea berii nefiltrate este mult mai intensă. Dacă la berea blondă ea este mai clară (gălbuie), la cea obţinută la prima mână este mai tulbure pentru că nu sunt scoşi mulţi dintre pigmenţii naturali. Pentru că are o aciditate mai scăzută (nu i se adaugă dioxid de carbon), berea nefiltrată face şi mai puţină spumă decât cea blondă.

Berea neagră

Folosită mai des la prepararea mâncărurilor, în special a celor din carne, berea neagră şi-a câştigat reputaţia datorită gustului aparte pe care îl are. Cu o cantitate mai mare de alcool decât cea blondă (aproape 7% sortimentul de bere brună, 5% berea blondă), dar şi cu o aromă inconfundabilă de caramel, berea neagră se obţine în urma unui proces mai îndelungat de fermentare (este specific zonelor nordice).

Dacă la berea obişnuită malţul fermentează de regulă în partea de jos a butoaielor, la sortimentul de bere neagră fermentarea are loc în partea de sus a recipientelor, astfel fiind obţinută aroma de caramel mai pronunţată. De multe ori, berea brună este asociată cu specificul irlandez. Cele mai cunoscute feluri de bere brună sunt: neagră dry (are gustul asemănător cafelei), neagră imperială (poate avea o concentraţie mai mare de alcool -între 6-11%), neagră din ovăz (fulgii de ovăz sunt adăugaţi încă din fabrică).

Berea blondă

Aroma de hamei, gustul uşor amărui şi acididatea sunt doar câteva dintre caracteristicele berii blonde. Ea se obţine în urma procesului de prelucrare a berii nefiltrate, astfel căpătând o culoare mult mai clară (limpede), mai mult acid, dar şi spumă şi o aromă uşor aspră.

După ce au descoperit din întâmplare procesul prin care se obţinea gustoasa băutură, unele culturi din Mesopotamia şi din Egipt considerau berea ca fiind un dar de la zei. La începuturi, ea a fost folosită pe post de remediu, ca mai apoi să-i fie descoperite beneficiile şi să ajungă la rangul de monedă de schimb între popoare.

Ştiai că...
... berea dă o aromă unică dacă este folosită la prepararea aluaturilor şi a sosurilor? De asemenea, ea se numără printre ingredientele care ajută la frăgezirea cărnii?
... berea conţine o mare parte din mineralele de care organismul nostru are nevoie?
... în lume există câteva mii de sortimente de bere?
... berea obţinută din drojdia sălbatică (din Belgia) şi cea din manioc (plantă din Africa) sunt printre cele mai neobişnuite sortimente de bere din lume?

text: Alina Corneanu, foto: Shutterstock

Loading...
Evaluează articolul