Sfântul Ilie, stăpânul ploilor

sf Ilie shutterstock 48291799 jpeg

Sfântul Ilie este slăvit de creştinii din întreaga lume la 20 iulie ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciuni, a salvat de la pieire poporul din Israel, după trei şi jumătate de secetă. În tradiţia românească, Sfântul Ilie este o divinitate a Soarelui şi a Focului, fiind asemănat cu Helios din mitologia greacă sau cu Gebeleisis din cea geto-dacă.

Legenda spune că, odinioară, în ajunul zilei de 20 iulie, fetele mergeau cu noaptea-n cap pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin rouă, apoi îşi puneau hainele pe ele şi se întorceau acasă. O tradiţie românească păstrată şi azi în popor este că, de Sfântul Ilie, nu se lucrează terenurile de teama trăsnetelor, ploilor şi a grindinei care ar putea distruge culturile oamenilor.

Ziua în care se „retează stupii“

În acestă zi de sărbătoare, în multe zone ale ţării, stuparii recoltează mierea -obicei cunoscut şi ca „retezatul stupilor“-, duc faguri şi miere la biserică pentru a fi binecuvântate şi le dau de pomană. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. Apoi, acasă, se face o masă mare, festivă, pentru rude, prieteni şi vecini care sunt invitaţi să deguste mierea. Se spune în popor că acest ritual atrage prosperitatea în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţi.

Sfântul Ilie, ocrotitorul recoltelor

De ziua Sfântului Ilie, ogoarele se stropesc cu agheasmă, pentru o recoltă bogată în anul următor. Din zorii zilei se culeg cele mai bune plante de leac. Este momentul în care se culege busuioc şi se duce la sfinţit în biserică, apoi se pune la uscat în podul casei, sub streşini sau în cămări. Pe vremuri, busuiocul uscat era pus pe foc, iar cenuşa era folosită pentru tratarea copiilor atunci când aceştia se îmbolnăveau.

Merele trebuie sfinţite

Merele, fructele preferate ale Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, se mănâncă numai după ce au fost sfinţite la biserică. Astfel, se crede că prin acest ritual, ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Abia după aceea, credincioşii împart mere copiilor, rudelor, prietenilor şi săracilor. Astfel, după cum se crede în popor, merele dulci văratice se păstrează mai bine şi devin mai gustoase.

În ziua sărbătorii Sfântului Ilie Tesviteanul se ţine „Târgul de fete de pe Muntele Găina“ din judeţul Alba, eveniment care adună sute de oameni din întreaga ţară, dar şi de peste hotare. Sfântul Ilie Tesviteanul este considerat, începând cu anul 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor români.

text: Andreea Tudorică, foto: arhiva AH