Vinuri unice din soiuri româneşti

Când alegem un vin de pe rafturile magazinelor, ne oprim adesea la licori din soiuri internaţionale – Merlot, Cabernet Sauvignon sau Riesling -, şi trecem adesea pe lângă băuturile produse din struguri autohtoni. E păcat, fiindcă pierdem o combinaţie unică de arome...

Fetească Albă

Este un soi românesc care dă vinuri albe cu cu arome florale discrete, proaspete. Specialiştii cred că a fost obţinut prin selecţie populară din soiul Fetească Neagră – un alt soi autohton. Este cultivat la noi pe suprafeţe mari, în mai toate podgoriile ţării.

Din strugurii de Fetească albă se obţin vinuri fine, seci sau demiseci, cu conţinut echilibrat de alcool. La degustare, te vor încânta notele de flori de câmp, de fân cosit sau de ierburi „crude“, ba chiar notele elegante de fructe albe (piersici, citrice). Acompaniază foarte bine brânzeturile fine, mâncărurile cu carne albă.

Fetească Neagră

Este soiul-stindard al României, şi dă vinuri intense, bogate, extrem de complexe din punct de vedere aromatic. Se cultivă de sute de ani pe teritoriul ţării, cu precădere în podgoriile Dealu Mare şi Ştefăneşti-Argeş (Muntenia), dar şi în partea de sud a Moldovei (Vrancea, Galaţi, Vaslui). Cele mai apreciate sunt vinurile seci, „pline“, de un roşu intens, care rezultă din acest soi, cu arome specifice de coacăz negru, prune uscate şi uşor afumate, cireşe şi vişine coapte, mure, şi note plăcute de condimente (piper verde şi negru). Pot fi apreciate cel mai bine alături de mâncărurile consistente, tradiţionale, cu carne roşie (vită, porc, miel), dar şi de brânzeturi maturate (caşcaval, roquefort, Emmentaler). Le stă bine alături de deserturile nu foarte dulci, cu ciocolată neagră.

Grasă de Cotnari

Se cultivă de secole în podgoria Cotnari, şi dă vinuri de legendă, apreciate de feţe alese. Specialiştii susţin că Grasa este „verişoară“ bună cu soiul Furmint, care stă la baza producerii faimoaselor vinuri de Tokay. Pentru a da vinuri de calitate, boabele se culeg când sunt atacate de aşa-numitul mucegai nobil – ceea ce permite o acumulare mare de zaharuri în fruct. Strugurii se vinifică separat sau în amestec cu alte trei soiuri româneşti (Fetească albă, Tămâioasă Românească şi Frâncuşă). Vinurile din Grasă sunt dulci sau demidulci, galben-aurii sau chihlimbarii, cu arome de miere, gutuie, şi note de coji de nuci verzi şi migdale (la vinurile învechite). Pot însoţi preparatele de gastronomie, peştele alb, dar şi mâncărurile cu carne roşie şi vânat, preparate cu sosuri dulci. Acompaniază deserturile de tip biscuiţi sau fursecuri, cu fructe uscate sau seminţe.

Băbească neagră

Se spune că Ştefan cel Mare, în drum spre Cetatea de Scaun din Suceava, a trecut prin podgoria Nicoreşti şi a băut un vin roşu care i-a mers la inimă. Şi, pentru că vinul i-a fost servit de o bătrână, domnitorul l-a botezat Băbească. Este un vechi soi românesc, răspândit în podgoriile din Moldova, care dă vinuri roşii strălucitoare, cu conţinut moderat de tanini. Băbeasca Neagră are o mulţime de alte denumiri: Crăcană, Crângană, Căldăruşă, Rară Neagră, Răşchirata... Sub denumirea de Rară Neagră, intră în compoziţia amestecului de vinuri care dă binecunoscutul Negru de Purcari, de dincolo de Prut. Vinurile tinere, obţinute din acest soi de struguri, sunt proaspete şi uşoare, şi au savori fructate, plăcute, prietenoase. Sunt vinuri „de cursă lungă“, excelente pentru ceremonii şi ospeţe, alături de mâncăruri cu carne de pasăre sau de vită şi de brânzeturi.

Busuioacă de Bohotin

E un soi authton de viţă-de-vie. Mai toate denumirile sub care este sau a fost cunoscut (Tămâioasă de Bohotin, Busuioacă Vânătă de Bohotin, Tămâioasă violetă) fac trimitere clară la locurile de baştină.  Dă vinuri demiseci, demidulci sau dulci, de o culoare roz, diferită de cea a rosé-urilor obţinute prin vinificarea strugurilor roşii, şi cu o aromă unică. Savorile băuturii amintesc de cele ale căpşunilor, frăguţelor şi persicilor, cu note frumoase de petale de trandafir şi busuioc verde. Vinul se păstrează, în sticle, o perioadă îndelungată – circa 16-20 de ani.