Chef Patrizia: „Asta am iubit de mică: bucătăria!“

Patrizia Paglieri. Frumoasa componentă a juriului de la MasterChef a ajuns în România în 1993, în urmă cu 22 de ani. Patrizia nu a venit cu mâna goală, ci ne-a adus în dar gastronomia Italiei şi... zâmbetul ei cald şi frumos.

Taine culinare

„Mie îmi place bucătăria, în general! Nu pot spune că cel mai mult o iubesc pe aia sau pe aia...“ Chef Patrizia m-a primit în restaurantul Fior di Latte, un local elegant situat în nordul Capitalei, în care a pus o fărâmă din culoarea şi savoarea Italiei, pe care l-a luat de la stadiul de proiect şi l-a adus în top... „îmi place cea libaneză, franceză, chinezească, japoneză şi, normal, cea italiană. Important este ca mâncarea să fie gătită corect şi să aibă gust bun.“

Patrizia îmi spune zâmbind că dragostea pentru bucătărie a moştenit-o de la mama ei, care avea un restaurant în Italia. „Asta am iubit de mică: bucătăria! La fiecare sfârşit de săptămână, începând de la 14 ani, stăteam cu mama în bucătărie. Dragostea pentru arta culinară a venit natural. Pe lângă ce-am învăţat de la mama şi de la bunica în domeniul gastronomiei, am făcut multe stagii de pregătire în restaurante cu stele Michelin“, apoi continuă „ca să faci o mâncare bună, trebuie să te bazezi pe ingrediente de calitate şi să găteşti corect, pentru că oamenii apreciază gustul, nu ornamentele. De exemplu, dacă faci un peşte care trebuie să stea 30 de minute, să nu îl ţii 2 ore. Dacă respecţi timpul de gătire şi combini bine ingredientele, rezultatul este garantat.“

Bucate cu gust

În restaurant îşi face apariţia celebrul baterist al trupei „Pasărea rock“, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Patrizia se opreşte şi îl salută: „Ciao, totul bine?“, apoi îşi continuă povestea. „Prăjeala la mine în bucătărie este inexistentă, pentru că nu este sănătoasă, aproape tot ce gătesc e la cuptor sau uşor călit. Fiecare bucătar trebuie să cunoască bine ce face, eu îmi cunosc foarte bine tehnica de a face mâncare. Dacă te uiţi pe meniul meu, nu ai să găseşti nimic prăjit. Pastele sunt la tigaie, iar gustările la rece. Cine ştie să gătească mâncare sănătoasă nu prăjeşte nimic.“ O întreb dacă îi place mâncarea românească şi dacă există bucate asemănătoare în cele două bucătării?

„Reţetele voastre tradiţionale nu seamănă deloc cu ale noastre. De exemplu, voi aveţi salata de vinete şi zacusca pe care noi nu le avem. Când am fost în Maramureş, am descoperit nişte mâncăruri delicioase care aici, în restaurantele din Bucureşti, nici nu se fac. Tot ce am mâncat acolo mi-a plăcut, dar cea mai bună a fost pâinea de mălai, avem şi noi ceva asemănător. Mi-a plăcut tot ce am mâncat în Maramureş! Bucătăria românească făcută în casă e cu totul altceva“, îmi spune Patrizia. Apoi continuă: „La mine acasă, în Italia, când eram copil, ştiam că bunica îmi va găti ceva bun. Aici, în România, a fost mai dificil, din cauză că în comunism nu prea găseaţi ingrediente din care să faceţi mâncare, abia acum se mişcă şi la voi bucătăria.“

Concurs

ean sunt juraţii emisiunii culinare, de la Pro TV, MasterChef. O întreb dacă tinerii care vin la concurs sunt talentaţi. „Sunt şi mulţi cei cărora le place bucătăria, care au învăţat de la bunici şi părinţi să facă mâncare, şi asta se vede, dar unii dintre ei aduc nişte produse care lasă de dorit. Se vede că voi nu prea aveţi tradiţie în bucătărie. Uite, dacă mă uit la farfuriile cu care se prezintă concurenţii la MasterChef Italia şi la MasterChef România, observ că e o diferenţă mare de tradiţie în gastronomie“, mai spune ea şi continuă: „Uite, la ultima ediţie, Ciprian a avut, în finală, o farfurie foarte bună, a învăţat mult şi s-a dezvoltat frumos.

În finală, au mai fost buni Odette şi Tudor. Câştigător a fost însă cel care şi-a stăpânit foarte bine emoţiile, adică Ciprian. Concurenţilor li se dezvoltă pasiunea şi talentul pe care-l au, dar ei nu pot intra într-o bucătărie profesională, pentru că nu ar avea aproape nicio o şansă să se descurce. Emisiunile acestea, de la televizor, sunt foarte bune şi pentru telespectatori, pentru că învaţă foarte multe lucruri noi despre gastronomie. Adică să combine cum trebuie ingredientele, ce condimente merg cu anumite tipuri de carne sau de legume.“

Reţetă de chef

„Vrei o reţetă de paste cu legume? Cele mai bune, vara, sunt cele cu roşii, busuioc, dovlecei şi rucola. Pentru două porţii, ai nevoie de 1 căţel de usturoi, 1 lingură de ceapă călită şi 1 lingură de pătrunjel. Le căleşti, dacă vrei adaugi şi câţiva creveţi, apoi feliuţe de dovlecei, puţin vin alb sec şi 1 mână de rucola, sare şi piper. Fierbi separat pastele şi le serveşti împreună. Mie îmi place mult şi peştele la grătar cu legume. Noi nu facem mujdei în bucătăria noastră. Dar folosim căţei de usturoi în mai toate preparatele“, încheie Patrizia.

text: Maria Belu foto: Sorin Stana