După anii petrecuţi în facultatea de management şi masterul în marketing, Dragoş Tudorache şi-a dat seama că nu asta îi este chemarea, aşa că a nu pierdut prea mult timp şi a venit în Bucureşti pentru o şcoală de bucătari. Spune că-i place să experimenteze reţete noi şi că nu ar putea trăi fără delicioasele ciorbe româneşti.

Dacă ajungi vreodată în Hălciu, lângă Braşov, nu ezita să faci o vizită la conacul Heldsdorf. Atmosfera de basm şi arhitectura lui te vor cuceri pe loc şi, în plus, aici îl vei întâlni şi pe Dragoş, cheful din mâinile căruia bucatele vin să satisfacă şi cele mai exigente gusturi.

„Pasiunea pentru gătit o am de când eram mic”, asta ne spune Dragoş şi, pentru că un tânăr chipeş ca el ar fi putut avea orice altă carieră, vrem să aflăm mai multe şi ce anume l-a făcut să urmeze acest drum. „Am terminat facultatea de management a Universităţii Bucureşti şi masterul de marketing din cadrul ASE Bucureşti şi am şi profesat puţin în domeniu, dar plăcerea de a găti m-a făcut să urmez şi o şcoală de bucătari la Bucureşti.”

Concluzia? “Fiind foarte mâncăcios am experimentat diverse mâncăruri şi normal că a apărut şi dorinţa de a şti cum se realizează. Aş putea spune că m-am apucat de gătit pentru că îmi place foarte mult să mănânc.” Râde!

Începutul are cele mai frumoase amintiri…

Dorim să aflăm care a fost primul fel de mâncare gătit de Dragoş, iar răspunsul lui vine să ne surprindă. Că doar este chef, nu? “Prăjituri făcute din biscuiţi unşi cu gem şi cartofi prăjiti, la 6 ani, împreună cu fratele meu. Primul fel adevărat nu îl mai ţin minte, sigur ceva uşor, o friptură sau vreo salată.” Ne spune că are o mulţime de amintiri de când era mic, însă mâncarea gătită de bunica lui nu se compară cu nimic. “Cu toate că nu i-am cerut niciodată reţeta, mă gândesc la tocăniţa de ceapă pe care bunica mea o gătea şi pe care, din păcate nu ştiu să o prepar şi caut încontinuu să o refac.”

Armonia gusturilor

Se vorbeşte mult despre simplitate în bucătărie, aşa că vrem să aflăm ce crede el despre acest aspect. Dragoş are, din nou, o viziune destul de proaspătă şi nealterată cu privire la subiect.

“Poate să existe perfecţiune în cum este organizată o bucătărie, în sistemul de curăţenie etc., dar când vine vorba despre mâncare, nu cred că există aşa ceva. Suntem atât de diferiţi şi avem atât de multe gusturi şi obişnuinţe, încât e greu ca un preparat sau un stil de gătit să mulţumească pe toată lumea şi să fie perfect. Pe măsură ce lucrez mai mult în bucătărie şi capăt experienţă, constat că aşa este. Simplitatea nu înseamnă să foloseşti puţine ingrediente sau puţine gusturi într-un preparat. Din punctul meu de vedere, simplitate înseamnă să păstrezi un preparat curat, să se armonizeze gusturile şi să se completeze fiecare aspect al său: consistenţa, textura, coloritul, inclusiv gramajul şi proporţiile.”

Bucătărie tradiţională

Ajungem să schimbăm şi una-două impresii despre bucătăria românească, adesea denigrată de mulţi, şi Dragoş ne spune destul de franc că “cei care afirmă că preparatele noastre sunt de fapt copiate, se înşală. Avem o bucătărie tradiţională, una chiar foarte bogată, însa uitată de români şi de cei care acum reprezintă în mass-media bucătăria. Întradevăr, există preparate pe care le-am asimilat în bucătăria noastră de la populaţiile cu care am conlocuit sute de ani, ceea ce este şi normal pentru o ţară atât de diversă cultural şi etnic. Dar toate preparatele sunt adaptate şi transformate după specificul nostru, ceea ce le face româneşti. De exemplu, în Balcani există nenumărate reţete de salate gen tzatziki - la greci, la sârbi, la macedoneni, la bulgari etc. - şi toţi îşi dispută întâietatea asupra lor, dar fiecare are altă denumire şi anumite modificări, care le fac puţin diferite.”

Preparatul preferat

„În ultima vreme am început să mănânc tot mai des cuşcuş, pentru că este foarte săţios, gustos şi uşor de făcut. În România se găseşte cuşcuş prefiert, care trebuie doar înmuiat în apă fierbinte şi este gata. Îmi place să-l mănânc cu legume călite şi fructe uscate.”

Pentru o reţetă ca la carte, în stilul lui Dragoş, este nevoie să pui la fiert o cantitate de apă egală cu cuşcuşul pe care vrei să îl prepari. Adaugi sare şi puţin unt şi dai în clocot. După ce ai tăiat mărunt legumele (ceapa, morcovii şi ardeiul roşu), le căleşti 4-5 minute, înt-o tigaie mai mare. Adaugi cuşcuşul şi-l amesteci cu legumele. Torni puţin câte puţin apă, amestecând continuu. Acoperi 5 minute tigaia şi preparatul este gata.

În ceea ce priveşte friptura, pentru că trebuie recunoscut, românii sunt mari amatori de carne, Dragoş are o mică sugestie, care să-i garanteze un gust excepţional. „Singurele sfaturi sunt să cauţi produse proaspete şi să îţi faci cumpărăturile din surse sigure. O friptură bună la grătar necesită, cel puţin din punctul meu de vedere, o marinare prealabilă. În acest fel, carnea se va găti mai repede şi va rămâne suculentă.” Ne mai spune şi că îşi alege condimentele în funcţie de sezon şi că foloseşte mult pătrunjel, tarhon şi “în general, multă ceapă, pentru că este apreciată de mulţi bucătari, datorită calităţilor ei”.

Ce-şi doreşte chef Dragoş? “Visul meu este să am propriul meu restaurant”, iar noi suntem siguri că asta nu va dura prea mult, dacă luăm în calcul ambiţia şi talentul lui…

text: Monica Georgescu
foto: Sorin Stana

Loading...
Evaluează articolul