Istoria plăcintei cu răvaşe, o tradiţie veche de peste un secol. Plus o reţetă delicioasă
Unul dintre preparatele nelipsite de la masa de Anul Nou este plăcinta cu brânză, în care, în trecut, se introduceau bileţele cu diverse mesaje. Broşurile cu răvaşe ce „prevesteau“ cum avea să fie noul an erau vândute la chioşcurile de ziare. Micile bucăţele de hârtie erau decupate, apoi aşezate din loc în loc în umplutura de plăcintă.
Deşi plăcinta cu răvaşe are o istorie de peste un secol, în ultimii ani a dispărut aproape în totalitate. Dacă în trecut foile cu răvaşe puteau fi găsite la chioşcurile de ziare, azi poate doar nostalgicii să depună eforturi pentru a păstra tradiţia, căutând răvaşele pe internet pentru a le printa sau chiar scriindu-le singuri.
Ca în multe alte culturi, oamenii au nevoia unor confirmări în momente importante sau la sărbători majore. Astfel, la chinezi există fortune cookies (prăjiturile cu răvaş), cu mesaje ce „prevestesc“ viitorul. În Franţa este galette des rois (Plăcinta regilor), o tartă tradiţională de Bobotează în care e ascunsă o figurină, iar cel care o găseşte e „proclamat“ rege pentru o zi.
Istoria răvaşelor
În Anglia, avem o lungă şi complexă istorie a torturilor de nuntă din familia regală în care sunt ascunse diverse obiecte cu un anumit simbolism. Torturile de azi îşi au originea dintr-un desert cunoscut sub numele de tort de mireasă, care, la rândul său, provine dintr-un fel de mâncare sărată numită plăcinta miresei. Plăcinta miresei avea în interior, un inel şi, se credea că cine îl găsea, era următoarea persoană care se va căsători.
În România, obiceiul biletelor de plăcintă pare a fi destul de vechi, căci Nicolae Iorga îl descrie ca prezent la mesele boiereşti de altădată, unde în „turta cea mare“ erau ascunse bilete cu texte amuzante, ironice sau chiar „premonitorii“ pentru noul an.
„În secolele trecute, funcţia răvaşelor pare a se fi plasat între divertisment şi valoare oraculară, de prezicere a viitorului. În Literatura populară română (1883), M. Gaster descrie statutul şi modul de utilizare a răvaşelor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: „Biletele de plăcintă, în cari se învăleşte plăcinta de anu nou, şi după mîncare se taie hîrtia aceea în biletele din cari se compune şi fiecare trage cîte un bilet, pe care se află scris un fel de oracol pentru noul an ce începe sau o caracterizare ironică ce se aplică aceluia ce trage biletul“, notează Rodica Zafiu în Dilema Veche.
Răvaşele au continuat să fie populare în secolul al XX-lea, fiind comercializate timp de câteva decenii la chioşcurile de ziare, sub forma unor foi cu diverse texte (umoristice, satirice etc.). Bileţelele erau decupate, împăturite, ascunse în umplutura de plăcintă, apoi citite cu voce tare, în timpul mesei, de cei care le găseau.
Chiar dacă în ziua de azi obiceiul a dispărut aproape de tot, plăcinta cu brânză este un preparat nelipsit de la masa de anul nou. Fie că vei alege să scrii de mână propriile răvaşe şi să le ascunzi în plăcintă, fie că nu vei urma tradiţia, dar doreşti să savurezi un desert de sărbătoare, iată o reţetă delicioasă de plăcintă dulce cu brânză şi stafide.
Plăcintă cu brânză dulce şi stafide
Ingrediente
300 g foi subţiri de plăcintă
1 kg brânză de vaci, grasă
150 g smântână fermentată (25% grăsime)
200 g stafide
300 g zahăr
1 linguriţă esenţă de vanilie
25 ml esenţă de rom
1 linguriţă coajă rasă de lămâie bio
1 linguriţă coajă rasă de portocală bio
3 ouă
70 g unt topit şi răcit
200 ml lapte
Stropeşti stafidele cu esenţa de rom şi le laşi la hidratat o oră. Mixezi brânza de vaci cu smântâna, ouăle, zahărul, coaja rasă de lămâie şi portocală, esenţa de vanilie şi cu stafidele hidratate. Ungi cu unt o tavă rotundă, cu pereţii înalţi. Aşezi o foaie de plăcintă, iar marginile le răsfrângi peste pereţii tăvii. O ungi cu ulei şi aşezi încă o foaie, apoi completezi, în acelaşi mod, cu încă 4 foi.
Torni umplutura şi aduni spre centrul tăvii marginile foilor de plăcintă. Acoperi complet suprafaţa cu alte 3 foi decupate de dimensiunea tăvii şi unse între ele cu unt, înţepi plăcinta din loc în loc, cu o furculiţă, apoi torni laptele, în special pe margini.
Preîncălzeşti cuptorul la 180 de grade C. Când laptele e absorbit de foi, dai tava la cuptor, 40-45 de minute, până se rumeneşte frumos. O scoţi şi o laşi la răcorit înainte să o tai.
FOTO Shutterstock
