Baclava

Ştiai că în timpul Imperiului Otoman, baclavaua era considerată prăjitura capetelor încoronate? Ingredientele folosite la prepararea deliciosului desert (fisticul, mierea, cuişoarele, scorţişoara) erau recunoscute pentru puterea lor afrodiziacă. Sultanii, care aveau haremuri mari, erau foarte interesaţi de afrodiziace şi adunau în bucătăriile imperiale specialişti bucătari din Armenia, Grecia, Persia, Asiria şi Egipt, pe care i-au pus să-şi demonstreze priceperea în pregătirea baclavalei. Timp de 400 de ani, lucrând împreună, ei au perfecţionat reţeta, dar şi lista ingredientelor. Este şi motivul pentru care fiecare dintre aceste ţări îşi dispută paternitatea baclavalei.

Ingrediente

2 pachete foi de plăcintă 500 g nuci măcinate 1 lingură scorţişoară 50 g zahăr 300 g unt topit

1 l apă

300 g zahăr brun

zeama de la 1 lămâie

Mod de preparare

Amesteci miezul de nucă împreună cu zahărul şi scorţişoara. Ungi cu unt o tavă de aragaz şi aşezi în ea două foi de plăcintă unse, fiecare în parte, cu unt, apoi presari din amestecul de nuci, după zece foi pui umplutură în strat mai gros, acoperi apoi cu celelalte foi, două câte două, aşa cum ai început, pe care le ungi şi presari miez de nucă. Ultimul strat trebuie să fie de foi. Tai baclavaua dreptunghiuri, cu vârful unui cuţit foarte ascuţit, şi o dai la cuptorul încins aproximativ 40 de minute. Între timp, prepari siropul. Pui toate ingredientele într-un vas şi le fierbi, la foc mic, cât timp ţii prăjitura la cuptor. O scoţi şi torni siropul fierbinte peste ea.