Obiceiuri de Sfântul Vasile cel Mare

Prima zi a anului înseamnă şi sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare – o zi bogată în obiceiuri: copiii umblă cu sorcova, flăcăii colindă Pluguşorul, fetele împletesc crenguţe de măr pentru a-şi găsi ursitul... Iar cei care-şi serbează onomastica se pun din nou pe chefuit!

Protectorul celor nevoiaşi

Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. A întemeiat nu doar biserici, ci şi spitale şi aziluri pentru cei loviţi de soartă. Provenea dintr-o familie avută. A mers numai la şcoli alese şi s-a făcut remarcat prin cunoştinţele sale de filosofie, astronomie, geometrie sau de medicină.

Prin credinţă şi învăţătură, ajunge, în 370 d. Hr., episcop al Cezareii (oraşul Kayseri din Turcia). Face eforturi susţinute pentru organizarea bisericii, luptă pentru drepturile clerului, cu accent pe pregătirea spirituală a preoţilor. Moare înainte de a împlini 50 de ani, dar rămân în urma sa învăţămintele, actele de caritate, precum şi Moliftele, considerate a fi cele mai puternice slujbe de dezlegare în cazul demonizaţilor sau a celor care au nevoie de ele.

Ritualuri de An Nou

În credinţa populară, Sfântul Vasile e considerat păzitor de duhuri rele. Tot tradiţia îl vede călare pe poloboc – pentru că în ziua prăznuirii lui se fac petreceri şi chefuri. Se crede că în noaptea de Sfântul Vasile, cerul se deschide de trei ori, iar cei chemaţi îl pot vedea pe Dumnezeu aşezat la masă cu Sfântul Nicolae. Se mai spune că Sfântul ar fi cerut să-i fie pomenit numele în cea dintâi zi a anului şi, de bucurie că rugămintea i-a fost ascultată, s-ar fi dus la Domnul să-i ureze cele bune, ţinând în mână o crenguţă de busuioc şi un clopoţel. Din acest motiv, la fiecare început de an, mulţimi de cete bărbăteşti sau de copii se înfăţişează cu „Pluguşorul“ , cu „Sorcova“ sau cu „Capra“, pentru a ura gospodarilor un an îmbelşugat şi sănătate.

Pe 1 ianuarie, prima persoană care intră în casă trebuie să fie bărbat: anul va fi bogat sau sărac în funcţie de starea materială a persoanei cu pricina. Tot atunci, comesenii trebuie să verse vin pe masă, să spargă un pahar, să dea de pomană unui sărac – ca să aibe noroc tot anul. În ziua de Anul Nou se mănâncă numai carne de porc şi nu de găină. Se porneşte de la ideea că porcul râmă înainte, pe când găina râcâie înapoi. Nu este bine să întorci spatele norocului, ci să te îndrepţi către el.

Dis-de-dimineaţă, gospodarii se şterg pe faţă cu un prosop în care au pus ban de aur sau de argint, pentru a fi curaţi şi sănătoşi. În schimb, cei ce dorm riscă să fie leneşi tot anul.

Fetele îşi pot afla ursitul: împletesc crenguţe de măr, de care anină busuioc, o batistă, o pară, un inel. Cununa astfel împodobită e lăsată afară. Dacă a doua zi e acoperită cu brumă, e semn că se vor mărita cu un om bogat.

Vremea în anul ce vine

Şi vremea de Sfântul Vasile o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă în ziua respectivă e ger şi strălucesc steluţe pe zăpadă, e semn că anul ce va veni va fi bun şi bogat în cununii. Dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, şi dacă este senin şi geros, e semn că oamenii vor fi sănătoşi.