Otetul balsamic, comoara italiana

Oțetul balsamic este unul dintre cele mai apreciate ingrediente din lume, adesea folosit pentru a adăuga savoare și profunzime preparatelor. Deși originar din Italia, acest oțet a căpătat o popularitate datorită gustului său unic, care îmbină perfect dulceața cu aciditatea acrișoară.

otet balsamic jpg


Origine și istorie

Oțetul balsamic își are rădăcinile în regiunea Modena secolului al XI-lea. Inițial, era considerat un produs de lux, fiind folosit în mod special de aristocrație și chiar oferit sub formă de dar. Denumirea „balsamic“ provine din cuvântul italian „balsamico“, care înseamnă „vindecător“ sau „medicinal“, subliniind, astfel, reputația sa de remediu natural și de ingredient rafinat. Produsele cu rețeta originală conțin o etichetă: „Aceto Balsamico Tradizionale di Modena“ și sunt însoțite de un certificat care garantează procesul de fabricație tradițional.

Beneficii pentru sănătate

Pe lângă gustul său rafinat, oțetul balsamic are și câteva beneficii pentru sănătate. Este bogat în antioxidanți și compuși fenolici, care pot ajuta la combaterea inflamației și protejarea organismului de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. De asemenea, consumat cu moderație, poate sprijini digestia și contribuie la echilibrarea nivelurilor de zahăr din sânge.

Cum se produce?

Acest tip de oțet este realizat din must de struguri, fiert și redus până la obținerea unui sirop ca un untdelemn concentrat. Acest sirop este apoi fermentat și maturat mai mulți ani în butoaie de lemn, în care aroma se intensifică odată cu trecerea timpului.

Procesul de maturare poate dura între 12 și 25 de ani, iar rezultatul este un ingredient cu o savoare complexă, cu note dulci, lemnoase și ușor acrișoare. Oțetul balsamic este extrem de versatil și poate fi utilizat în numeroase moduri în bucătărie:

Salate: este un ingredient esențial în dressingurile pentru salate, adăugând un echilibru perfect între dulceață și aciditate.

Marinate: se combină perfect cu ierburi și condimente, pentru a crea marinate pentru carne, pește sau legume.

Sosuri și glazuri: poate fi folosit pentru a crea sosuri de reducție delicioase pentru fripturi sau pentru a glazura legume prăjite, brânzeturi și carne.

Deserturi: deși nu este un ingredient tradițional folosit în prepararea deserturilor, acesta poate fi combinat cu fructe pentru a crea o notă surprinzătoare în preparatele dulci. De exemplu, este fantastic cu căpșuni sau smochine, aducând un contrast delicios.

Tartă cu ceapă caramelizată

tarta cu ceapa caramelizata jpg

Ingrediente

8 cepe medii

2 linguri ulei de măsline

2 linguri unt

1 pachet foi patiserie

1 lingură zahăr brun

1 lingură vin alb

sare

piper negru, proaspăt măcinat

2 lingurițe frunze de cimbru proaspăt

1 linguriță rozmarin uscat

Pentru sosul caramel

3 linguri oțet balsamic

1 lingură unt

2 linguri zahăr

¼ cană apă

Mod de preparare

Cureți cepele, le tai capetele și apoi le tai în jumătate.

Într-o tavă de tartă tapetată, întinzi 5 foi de patiserie, una câte una, ungându-le pe fiecare un unt topit. La final, decupezi marginile astfel încât să obții forma de tartă.

Așezi cepele peste foi, iar separat, prepari sosul caramel într-o cratiță nonaderentă: combini oțetul balsamic cu zahărul și cu  apa, și lași să fiarbă la foc mic până ce zahărul este complet dizolvat, aproximativ 5 minute. La final, vei obține un sirop dens, ca un sos caramel. Dai de pe foc până condimentezi tarta.

Peste ceapa din tavă torni uleiul de măsline, vinul, presari cimbrul și rozmarinul, iar la final torni sosul caramel. Dai la cuptor aproximativ 25 de minute, până ce s-a rumenit ceapa. Servești ornată cu crenguțe de rozmarin.

Marinată pentru friptură

marinata pentru friptura jpg

Ingrediente

2 cotlete de porc

2 căței de usturoi

3 linguri oțet balsamic

4 linguri ulei de măsline

2 linguri miere sau zahăr brun

1 linguriță muștar Dijon

1 linguriță rozmarin uscat

1 linguriță cimbru uscat

½ linguriță piper negru proaspăt măcinat

½ linguriță sare

1 linguriță sos de soia

Mod de preparare

Într-un bol mare, combini oțetul balsamic, uleiul de măsline, mierea sau zahărul brun, usturoiul zdrobit, muștarul, rozmarinul, cimbrul și sosul de soia, și amesteci până obții un sos omogen. Adaugi piperul și sarea și continui să amesteci.

Speli și ștergi cotletele, le pui într-o pungă de plastic și torni marinata peste ele. Legi punga și o masezi, pentru a distribui uniform marinata pe cotlete. Dai punga la frigider peste noapte.

Înainte de preparare, scoți friptura din pungă și o lași să ajungă la temperatura camerei până să o gătești la grătar sau la cuptor.

Vinete la grătar cu sos de pătrunjel

vinete la gratar jpg

Ingrediente

2 vinete medii

piper proaspăt măcinat

2 legături pătrunjel

3 linguri oțet balsamic

1 căpățână usturoi

3 linguri ulei de măsline

ulei de măsline, pentru uns

sare

Mod de preparare

Speli bine vinetele, le îndepărtezi cozile, le tai felii medii ca grosime și le dai cu puțină sare și cu puțin ulei de măsline.

Încingi o tigaie grill și le rumenești pe ambele părți. Le scoți și le lași pe o tavă acoperită.

Prepari sosul: cureți usturoiul și-l zdrobești, speli și toci fin pătrunjelul. Într-un bol, amesteci oțetul balsamic cu uleiul de măsline, cu sarea și cu piperul, apoi adaugi usturoiul și pătrunjelul, și omogenizezi.

Întinzi sosul peste vinete și servești cu pâine prăjită sau ca garnitură la fripturi.