VIDEO Teppanyaki: transfer de cultură gastronomică

DSC 2554 jpeg

Armonie, pace, perfecţiune, trei cuvinte care caracterizează spiritul japonez. În Ţara Soarelui Răsare, ca de altfel în cam toate ţările asiatice, gastronomia este considerată o artă şi o formă de civilizaţie. Mâncărurile sunt simple, uşor de preparat, servite în porţii mici, compuse din alimente separate, fiecare aliment păstrându-şi astfel aroma.

Cinci bucătari bucureşteni, de la restaurantul Studio 80 situat în Aleea Privighetorilor, creativi şi talentaţi, au absolvit primul program de training teppanyaki din Bucureşti. Cheful Mihăiţă Ioniţă, împreună cu sous-chef Alina Pasat, sous-chef Dragoş Stan, precum şi Cristian Paraschiv şi George Feraru, sub atenta suspraveghere a trainerilor Kin Tat Wong, proprietarul restaurantului japonez KonnichiWa din Utrecht, şi Wynand Vogel, ex executiv-chef Okura din Amstardam, au oferit un spectacol culinar desăvârşit.

Eleganţă şi rafinament

Ce este teppanyaki? Răspunsul la această întrebare l-am obţinut de la iniţiatoarea cursului dr. ing. Gabriela Berechet, unul dintre specialiştii români în artă culinară. „Este o tehnică japoneză de gătit în care alimentele se fac direct pe plită, care are diferite zone de încălzire pentru ca acestea să rămână crocante la exterior şi suculente în interior. Tehnica cere foarte multă manualitate şi o combinaţie între mişcările lente şi repezi, bucătarii folosind o paletă şi un şpaclu. Pare uşor, dar nu este aşa! Lucrul la teppanyaki este un transfer cultural şi de energie de la bucătar către alimente şi către client. Orice masă la teppanyaki începe cu sake şi se termină cu ceai matcha.“

Spectacolul culinar a început cu ceea ce poate fi considerat preparatul emblematic al bucătăriei japoneze: creveţi şi scoici saint jacques cu garnitură de chipsuri de usturoi, precum şi de sosuri care se potriveau perfect cu mâncarea. Ceilalţi bucătari au preparat, pe rând, somon şi sea bass cu anghinare, muşchi de vită cu varză chinezească, orez prăjit cu ou, iar la desert un delicios ananas cu sos caramel, însoţit de o cupă de sorbet de fructul pasiunii.

Oaspeţii, adunaţi în jurul plitei, urmăreau cu atenţie explicaţiile şi mişcările celor cinci bucătari. După ce au fost adăugate şi ultimele ingrediente şi li s-a potrivit gustul, preparatele au fost aşezate pe farfurii şi a urmat momentul hotărîtor: degustarea. Unii au fost mai sfioşi, alţii mai îndrăzneţi. Câţiva au mai încercat o dată şi încă o dată. Cum li s-a părut? Neobişnuită, interesantă şi foarte gustoasă. Bucătarii români au demonstrat că sunt talentaţi.

Text: Maria Belu