Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena: semnificaţii şi tradiţii

Pe 21 mai, îi prăznuim pe Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena. În calendarul popular românesc, de ziua respectivă se sărbătorea Constantin Graur sau Constandinu Puilor, zi dedicată protejării recoltelor.

O minune divină

În secolul al IV-lea după Hristos, înaintea luptei cu rivalul său, romanul Maxenţiu, Constantin cel Mare a văzut pe cer o cruce luminoasă cu înscrisul „In hoc signo vinces“, „Prin acest semn vei învinge“. A pus să se zugrăvească semnul ceresc pe steagurile soldaţilor săi, ceea ce i-a adus biruinţă în luptă. Pe Arcul de Triumf dedicat lui, care se mai păstrează şi acum la Roma, stă scris „Instinctu divinitatis“ - „Prin inspiraţie divină“

Legi pentru biserică

Imediat ce a ajuns pe tron, Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creştinismul nu mai era religie persecutată, ci acceptată, alături de alte credinţe. Acţiunile sale nu s-au oprit însă aici. Noul împărat a desfiinţat pedepsele necreştine, a cerut ajutorarea celor nevoiaşi, a dat legi pentru construirea şi administrarea lăcaşurilor creştine, a fixat data sărbătorii pascale - şi multe altele.

Elena şi Sfânta Cruce

Mama sa, Elena, a contribuit şi ea la răspândirea creştinismului. Datorită ei, a fost descoperit lemnul pe care a fost răstignit Iisus Hristos. În urma săpăturilor, s-au găsit trei cruci. Cu fiecare din ele a fost atins un om mort – care a înviat în clipa în care a fost atins de crucea divină.

Tot împărăteasa Elena a pus să se ridice, printre alte lăcaşuri, Biserica Sfântuli Mormânt, cea din Bethleem şi cea din Nazaret.

Sărbătoarea recoltelor

În calendarul popular românesc, prăznuirea celor doi coincide cu o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Se credea că e ziua în care vieţuitoarele cerului îşi învaţă puii să zboare. Prin urmare, oamenii care cultivau viţa-de-vie se fereau să lucreze, pentru ca strugurii să nu le fie distruşi de înaripate. În general, ziua era dedicată protecţiei recoltelor, şi se lua pauză de la muncile câmpului.

Tot de Constandinu Puilor, ciobanii decideau cine le va fi baci şi aprindeau un foc pentru afumarea, în scop de purificare, a oilor şi păstorilor.