O călătorie într-un bazar din Orient este visul oricărui gurmand. „Munţi“ de condimente, arome năucitoare, mâncăruri preparate chiar sub ochii tăi. Dar dacă aţi şti că acest loc e mai aproape decât credeaţi? Fatafit e acea oază din inima Bucureştiului în care uiţi de covrigi, merdenele şi tot streetfood-ul românesc şi te delectezi cu mâncare libaneză. Fatafit înseamnă „firimituri“, după cum ne-a mărturisit Rabih Sinno (44 de ani), proprietar şi chef. Pentru că localul este construit pe conceptul de masă rapidă, de fast-food în adevăratul sens al cuvântului: mâncare proaspătă, gătită pe loc, sendvişuri, salate, frigărui şi sosuri.
Text: Raluca Moisă
FOTO: Sorin Stana
 
Pe Rabih (primăvară, în limba arabă) îl găsiţi zilnic în local, pregătind un sendviş, în timp ce ia o comandă telefonică în cască. S-a îndrăgostit de o româncă, a renunţat la jobul din Abu-Dhabi şi s-a mutat în România. Iar în urmă cu 4 ani, a decis să aducă primăvara pe Calea Moşilor, la Fatafit. Carnea folosită în preparatele lui provine de la o măcelărie halal, condimentele vin tocmai din Liban, iar legumele sunt româneşti. 
 
La Fatafit, meniul nu e mare, tocmai pentru că totul se face pe loc, cu ingrediente proaspete, cumpărate zilnic. Iar preparatele – frigărui, kafta, chebapuri, falafel - sunt însoţite de diverse sosuri şi garnituri, de la humus şi pastă de usturoi, la orez cu fidea şi ceapă cu sumac. Bucătăria libaneză abundă în O călătorie într-un bazar din Orient este visul oricărui gurmand. „Munţi“ de condimente, arome năucitoare, mâncăruri preparate chiar sub ochii tăi. Dar dacă aţi şti că acest loc e mai aproape decât credeaţi? Fatafit e acea oază din inima Bucureştiului în care uiţi de covrigi, merdenele şi tot streetfood-ul românesc şi te delectezi cu mâncare libaneză. 
 
Fatafit înseamnă „firimituri“, după cum ne-a mărturisit Rabih Sinno (foto), proprietar şi chef. Pentru că localul este construit pe conceptul de masă rapidă, de fast-food în adevăratul sens al cuvântului: mâncare proaspătă, gătită pe loc, sendvişuri, salate, frigărui şi sosuri. arome, prospeţime şi ingrediente: cereale, leguminoase, verdeţuri, toate acestea se regăsesc în delicioasele lor preparate. Poate vă duceţi imediat cu gândul la humus, tabouleh şi falafel când auziţi de mâncarea libaneză. Însă bucătăria acestei ţări cuprinde mult mai multe preparate, care se regăsesc, de altfel, şi în gastronomia altor popoare din Orientul Mijlociu. 
 

Mâncare ritualică

Prospeţimea e cuvântul definitoriu, căci libanezii rareori mănâncă aceleaşi mâncăruri a doua zi. Preparatele sunt gătite zilnic, din ingrediente proaspete, legume şi fructe abia culese, animale sacrificate ritualic în ziua respectivă. Leguminoase precum năut, fasole, linte, bob sunt consumate foarte des, în humus sau în diferite alte mâncăruri (foul medammas, un preparat pe bază de bob).
 
Usturoiul, uleiul de măsline, zeama de lămâie şi pătrunjelul sunt nelipsite pentru a da gust mâncărurilor, iar uneori chiar formează un preparat de sine stătător, cum e tabouleh, celebra salată de pătrunjel cu roşii. Fattoush este o altă salată libaneză celebră, care conţine multe legume proaspete (salată verde, roşii, castraveţi) şi bucăţele de lipie prăjită.
De altfel, alături de supa de linte, fattoush este nelipsită de pe mesele de Ramadan, căci, după o zi întreagă de post negru, organismul are nevoie de hidratare, de vitamine şi minerale.
 

Prospeţime şi savoare

 
Mâncărurile de legume sunt foarte apreciate, iar baba ganoush, o salată de vinete cu pastă de susan (tahina), este un preparat nelipsit dintre aperitivele (mezze) cu care se  începe masa. Zaatar este unul dintre cele mai întâlnite condimente, fiind, de fapt, un mix de cimbru, sumac şi seminţe de susan. Este folosit inclusiv pentru a aromatiza o simplă lipie caldă, abia scoasă din cuptor. Libanezii cred că zaatarul are şi un rol terapeutic, îţi dă putere şi îţi limpezeşte mintea. De aceea, în zilele în care au teste sau examene, copiii mănâncă la micul dejun lipie unsă cu ulei de măsline şi zaatar. Menta, chimionul, oregano, ardeiul iute şi 7 arome (seven spices – un amestec de coriandru, scorţişoară, piper,  cuişoare, nucşoară, chimion, cardamom) sunt alte condimente des folosite în bucătăria acestui popor.
 
Amestecurile de carne divers condimentate sunt favoritele libanezilor, iar kafta (chiftele de miel, puse pe frigărui şi rumenite pe grătar) şi kibbeh (chiftele de carne tocată, cu  seminţe de pin şi bulgur, prăjite în ulei) sunt doar două dintre ele. Deserturile sunt foarte dulci, „consistente“, iar baclavaua este cel mai des întâlnită. Deşi „împrumutată“ de la greci, ea a fost transformată, căci libanezii folosesc fistic în loc de nuci şi aromatizează siropul cu apă de trandafiri. Fructele proaspete sunt nelipsite: struguri, pepeni, persimmon
(fructul kaki), smochine şi mandarine. 
 
Citeşte şi despre fascinanta Bucătărie portugheză

 

Loading...