Spirulina platensis este cel mai cunoscut derivat din familia algelor şi are o culoare albastră-verzuie. Ea poate fi consumată sub formă de supliment alimentar, dar uneori este chiar un aliment în sine, cu numeroase beneficii pentru sănătate.

 

Acest extract se utilizează în varii industrii, precum industria alimentară, industria agricolă, industria farmaceutică, industria cosmeticelor şi parfumurilor precum şi medicina.

Deşi în mediul online e considerată un panaceu universal, în realitate doar cateva studii despre efectele benefice ale spirulinei asupra confirmă proprietăţile acestui ingredient.

În principal, acest derivat din alge este o sursa bogată în vitamine precum A, C, E şi B, dar şi în minerale precum calciul, magneziul, zincul si seleniul. O lingurită cu pudră de spirulină conţine în jur de 20 de calorii, 4 g proteine, 1.6 g carbohidraţi, 0.5 g grăsimi, 95 mg potasiu, 73 mg sodiu, 14 mg magneziu, 8 mg fosfor, 8 mg calciu, 2 mg fier şi 1 mg vitamina C, precum şi cantităţi mai mici de tiamină, riboflavină, niacină, folat, vitamina B-6, vitamina A şi vitamina K. În plus, spirulina mai conţine şi un fitonutrient ce îi dă un caracter antiinflamator, antioxidant şi neuroprotector.

Cele 73 mg de sodiu dintr-o linguriţă de pudră de spirulină reprezintă 3% din consumul zilnic de sare indicat pentru adulţi. Pentru cei cu probleme cardiace sau alte afecţiuni ce limitează consumul de sare, consultă medicul de familie înainte de administrarea suplimentelor. De asemenea, este indicat să te consulţi cu medicul tău înainte de administrare în cazul în care iei şi alte medicamente, eşti însarcinată sau alăptezi. 

Polizaharidele, compontentele bioactive din spirulină, sunt recunoscute pentru proprietăţile reparatoare la nivelul ADN-ului. De aici, s-a speculat că spirulina ar avea efect anticangerigen, antiviral sau antibacterian.

Câteva studii indică administrarea spirulinei în prevenţia cancerului, pe când altele, efectuate pe hamsteri, au demonstrat că ingredientele active din spirulină pot suprima evoluţia cancerului.

În 2010, un studiu pe iepuri descoperea că spirulina reduce formarea plăcilor de aterom la nivelul arterelor chiar şi atunci când iepurii aveau o dietă bogată în grăsimi.

Un studiu publicat în "Journal of Medicinal Food" susţine beneficiile consumului de suplimente din spirulină (2g pe zi/ minimum 2 luni) în cazul persoanelor cu diabet de tip 2 care au participat la studiu. După cele două luni de administrare a suplimentelor de spirulină, nivelul lipidelor şi cel al zahărului din sânge s-au îmbunătăţit semnificativ în rândul participanţilor la studiu. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe dovezi ştiinţifice înainte să declarăm că spirulina poate trata afecţiuni precum diabetul, cancerul sau colesterolul.

Când vine vorba de viruşi, suplimentarea alimentaţiei cu spirulină ajută la înlăturarea enterovirusului în proporţie de 50%. 

Alte studii au analizat eficienţa acestui supliment în tratarea anumitor bacterii precum Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Candida albicans şi Aspergillus niger. Dintre toate, Candida albicans a fost bacteria cea mai afectată de adminstrarea acestui derivat din alge.

La nivelul sistemului imunitar, spirulina ajută la producerea anticorpilor şi la regenerarea celulelor în splină.

Unele studii merg mai departe şi susţin că spirulina poate trata diverse alergii. Consumată în dozele indicate, spirulina este considerată, în general, un supliment nontoxic cu proprietăţi benefice organismului. De asemenea, este recomandată folosirea suplimentelor omologate pentru a preveni disfuncţii cauzate de produsele contrafăcute.

Poţi încerca şi tu acum reţete sănătoase pe bază de spirulină: îngheţată delicioasă sau cheesecake savuros.

 

FOTO: Shutterstock

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Loading...