Au fost 4 zile, între 14 şi 17 septembrie, pe care cu greu le putem uita. Ne-am aflat împreună, ziarişti, localnici, oficialităţi şi specialişti în promovarea culturii şi turismului, într-o zonă în care aerul tare ne parfuma simţurile: pe Valea Şomuzului, la Dolheşti, judeţul Suceava. Evenimentul a fost organizat de Mirela Nechita de la Natallia Decor Fălticeni.

Asociaţia pentru Promovarea Văii Şomuzului e pusă pe treabă

Primarul Cristinel Neculai Bărculescu şi-a pregătit şi el casa pentru turişti: „În vara acestui an, am avut oaspeţi veniţi într-o tabără, care s-au simţit minunat. Îi aşteptăm pe turişti cu mult drag! “, a declarat edilul. Poposind la cea mai veche moară din sat, perfect funcţională la 100 de ani de când prima piatră a fost pusă la temelia ei, am aflat de la Mirela Nechita, promotoarea acestei iniţiative, că vechea obşte a satului mai are doar şase membri, care încearcă să readucă oamenii laolaltă. Localnicii pun mare preţ pe tradiţii şi vor să le împărtăşească şi cu alţi oameni. „Cel mai important lucru este ca cei ce ne calcă pragul să se bucure de ospitalitatea dolheştenilor şi de frumuseţea locului. Cu timpul, dezvoltând proiectul, putem adăuga mai multe atracţii pentru turişti “, a spus interlocutoarea noastră.

Apicultorul Cezar Chiuaru ne-a mărturisit că a decis să meargă pe acest drum în memoria lui Moş Petrache, străbunicul lui. Stuparul din Dolheşti are acum grijă de 30 de familii de albine, dar vrea să se dezvolte, pentru că mierea sa e foarte căutată, inclusiv în alte ţinuturi.

Bunătatea gustului moldovenesc s-a oglindit în prezentarea mai multor bucate tradiţionale precum ciulamaua moldovenească cu hribi şi plăcintele cu poale-n brâu. Dolheşteanca Luminiţa Păvăloaia ne-a dezvăluit cum se face direasa: „Pui carnea de găină la fiert, o spumezi bine şi o laşi să fiarbă la foc mic. Adaugi cartofi, ceapă, ardei, roşii, pătrunjel, morcov, păstârnac, leuştean, ţelină, dovlecel, toate tăiate ca pentru borş. Când au fiert, torni chişleacul (iaurt gras - n.n.). Poţi să dregi direasa cu ou bătut cu smântână, dar atunci să ţii cont că aşa se va strica mai repede“.

Periplu religios şi cultural într-un loc de poveste

 Zona beneficiază de două obiective turistice cu caracter religios pronunţat. La Dolheşti se află biserica ctitorită de hatmanul Şendrea (cumnatul lui Ştefan cel Mare - n.n.), care are cea mai mare vechime dintre lăcaşurile domneşti din piatră construite în Moldova. Doar 15 kilometri distanţă o despart de Mănăstirea Probota, construită de Petru Rareş şi care se află pe lista UNESCO.

Domnul învăţător Vasile Cărăbuş ne-a arătat cea mai mică bancnotă din lume, emisă de România, în 1917. Dascălul a transformat o încăpere din casa lui în muzeu etnografic. Printre altele, vizitatorii pot vedea unelte, tablouri pirogravate, icoane, cărţi vechi şi costume populare.

 „Hop aşa, tot aşa/ Nu te da, nu te lăsa

 La serbarea câmpenească, artiştii populari au ieşit în pas ritmat din umbra pădurii, unul câte unul, ţinându-se de mâini, pe o potecuţă, direct în faţa audienţei. Gheorghiţă Ciocîrlan, instructorul şi liderul ansamblului Străjerii din localitate, a oprit timpul în loc pentru câteva ore. „Tot ce facem este pentru eroii neamului, pentru străbunii noştri, pe care vrem să-i cinstim oferind lumii cele mai de preţ lucruri pe care ni le-au lăsat“, a mărturisit acesta înainte de hora în care s-au prins toţi cei prezenţi la sfârşitul serbării.

În urma alaiului de impresii care au izvorât la plecarea grupului de vizitatori, dolheştenii au presărat speranţele lor. Ei vor să aibă cât mai mulţi oaspeţi cărora să le dea cheia ce le va deschide sufletele, pentru a se cuibări pe vecie acolo, între amintirile despre străbuni, tradiţiile şi obiceiurile locului binecuvântat dintre dealuri.

Nicoleta Dandeş

 

Loading...
Evaluează articolul